în lucrarea de față, fără a avea pretenția de a epuiza acest subiect, cel al fortificațiilor bisericești, încercăm o abordare istorică în timp și spațiu, strâns legată de condițiile economice, social-politice religioase și culturale ale Moldovei secolelor XVI-XVII. A fost perioada în care acest fenomen a izvorât din „aluatul creștin care a dospit ființa românească încă din albia copilăriei sale”. Nu trebuie să neglijăm faptul că Biserica românească, ca instituție, a îndeplinit, încă de la apariție, mai multe roluri:
- a fost întâiul sfătuitor al voievodului;
- a reprezentat legea și dreptatea în judecata domnească;
- a fost mijlocitoarea păcii,
- mănăstirile au fost primele vetre „de la care a radiat cultura în toate formele ei”;
- a stat la baza învățământului și a promovat școala,
- a păstrat modelele unităților de măsură ale statului medieval românesc;
- a fost arhiva de păstrare a actelor vechi ale țării, până la Regulamentul Organic.