Prin volumul de față dorim să continuăm un demers inițiat în anii trecuți. materializat mai întâi prin publicarea unui grup de studii pe teme de istorie urbană, în 2006. Dacă volumul precedent ocupa cronologic perioada de final a evului mediu, cel pe care il oferim acum cititorului depășește acest cadru. Tranziția de la medievalitate la modernitate reprezintă o temă de larg interes atât în istoriografia occidentală, cât și in cea românească. Istoricii de la noi au arătat mai puțină preocupare acestei tranziții în cazul orașelor, care au fost tratate mai mult în situații particulare. Prin acest volum încercăm să suplinim un gol istoriografie, inițiativa noastră fiind însă o picătură intr-un ocean. Modernizarea orașelor, indiferent dacă sunt sau nu din spațiul românesc, nu a reprezentat o schimbare economică, socială, culturală, politică sau mentală limitată numai la această lume, urbană, ci a reprezentat în bună parte transformarea pe noi baze a unor țări întregi. Din orașe au pornit revoluțiile. în orașe s-a instalat o nouă clasă politică și economică, pentru cucerirea orașelor s-au dat războaie. Orașele au dat de fapt tonul modernizării. în toată Europa întâlnim această situație, iar regiunile din răsăritul continentului, chiar dacă puțin mai târziu, nu au făcut excepție.