,,Volumul de față poate fi inclus cu certitudine la categoria „restituirilor arheologice”, având în vedere faptul că sunt prezentate materiale și contextele din care provin rezultate în urma unor cercetări efectuate aproximativ între jumătatea și sfârșitul celui de-al treilea sfert al secolului trecut (1948-1975). Situl de la Zimnicea, semnalat încă din anul 1845, a fost cunoscut mai ales prin așezarea getică („Cetatea”) și prin complexul de necropole preistorice și antice din apropiere („Câmpul Morților”). Zimnicea medievală – așezarea și necropola aferentă – au fost cercetate în contextul abordării celorlalte perioade amintite. Este poate și motivul principal pentru care cea mai mare parte dintre complexele medievale și multe dintre materialele descoperite au rămas, până în prezent, inedite. Cele mai dese referiri la Zimnicea medievală s-au făcut mai ales prin prezentarea unei anumite categorii de descoperiri și anume ceramica, printre care cea smălțuită a fost considerată reprezentativă pentru epocă.”