Lucrarea de față cuprinde noțiuni și tehnici fundamentale de procesarea digitală a semnalelor și în mod special a imaginilor, precum și un număr mare de aplicații prin care s-a urmărit fixarea operațională a conceptelor și procedeelor de calcul specifice introduse. Materialul conținut a fost concepută complementar la monografia Introducere în procesarea de imagini publicat de același autor la Editura Universității din București, în mod special ca un îndreptar indispensabil al lucrărilor de laborator în imagistică.
Bibliografia consistentă cuprinde de la tratate și monografii de referință, articole de specialitate și de review remarcabile și până la adresele Internet ale surselor de informație în software specializat în imagistica, inclusiv baze de date din domeniul public. Pomind de la aceste surse "primare", cei interesați se pot lăsa antrenați de link-urile incluse și descoperi o lume aparte în care modul de exprimare este imaginea iar suportul logistic este matematica.
Activitatea de laborator aferentă cursului de Prelucrarea imaginilor presupune cunoștințe de programare rezonabile în C (limbajul instalat actualmente în acest scop este MS Visual C++ 5.0) și un minim de exercițiu cu MATLAB și Mathematica (sunt instalate MATLAB 5.3 și Mathematica 4.0).
Materialul selecționat se adresează în primul rând studenților de la secția de Fizică Medicală a Facultății de Fizică a Universității București din anii III și respectiv IV, care au prevăzute în programa analitică două cursuri de imagistică: Prelucrarea imaginilor și Imagistică medicală. Totodată poate fi consultată ca o lucrare generală ce se adresează specialiștilor care lucrează în domeniile cele mai variate în care intervine procesarea de imagini și care doresc să pătrundă mai adânc esența fenomenelor și procedeelor specifice de prelucrare a semnalelor.
Totodată s-a intenționat acest curs ca o lectură complementară utilă adresată tuturor studenților și specialiștilor Facultății de Fizică care doresc să-și completeze și dezvolte cunoștințele în domeniul prelucrării de semnale, în particular de imagini. Autorul consideră că secțiile de Fizică Electronică și Metrologie-Defectoscopie sunt, prin specificul activității lor și al forței umane de care dispun, în cea mai mare măsură adecvate implementării cercetării și activității didactice în imagistică.” (Autorul)
