Lucrarea de față tratează raporturile dintre greci și autohtonii din spațiul dobrogean în Hallstatt-ul târziu și La Tène, văzute atât în lumina surselor istorico-literare cât și arheologice, epigrafice sau numismatice. Este structurată pe cinci capitole însumând 300 de pagini, la care se adaugă și pagini de tabele, anexe cu diverse divinități, antroponime, monede, liste de prescurtări etc. În primul capitol se face o amănunțită trecere în revistă a tuturor izvoarelor literare care fac referire la Pontul Stâng, cu implicații în geografie, populații și istorie, o atenție deosebită fiind acordată spațiului dobrogean. Capitolul al doilea face referire la manifestările culturale din spațiul dobrogean, îndeosebi cultura Basarabi, din perioada Hallstatt-ului mijlociu, făcând referire la așezări, necropole, locuințe și forme ceramice. În capitolul al treilea se continuă demersul de sintentizare și repertoriere a descoperirilor care atestă manifestări culturale locale ale Hallstatt-ului târziu, grupurile Bârsești și Ferigile și contactele cu civilizația greacă. Și în acest caz atenția cade asupra descoperirilor arheologice fiind analizate așezările, necropolele și formele ceramice. Capitolul al patrulea analizează fenomenul colonizării grecești atât în lumina izvoarelor scrise cât și ale celor arheologice. Capitolul al cincilea este dedicat concluziilor. Lucrarea reprezintă teza de doctorat a autoarei, susținută în cadrul Universității Ovidius din Constanța.