Lucrarea de față este o ediție franceză a „Dialogurilor morților”, scrise de Lucian din Samosata. Dialogurile sunt publicate în limba greacă, cu note, glosar de termeni și un studiu introductiv în limba franceză. „Dialogurile morților” cuprinde 30 de dialoguri între zei sau sau figuri din mitologia greacă și unele personaje și eroi reali sau fictive din Grecia clasică și elenistică sau chiar din lumea romană. Au fost scrise între 166 și 167 p. Chr în greacă. Fiecare dialog are doi sau mai mulți interlocutori, de obicei un zeu și un muritor, și de obicei se discută despre soarta celui decedat. În altele, însă, se face referire la anumite situații care au permis întâlnirea dintre divinitate și muritor. Dialogurile lui Lucian din Samosata se caracterizează prin fluența și capacitatea lor de a implica cititorul, catapultându-l într-un univers total diferit de lumea religioasă și de miturile cunoscute până atunci. De fapt, conform regulilor mitologiei, aceste povești erau formate dintr-o schemă precisă care presupunea expunerea faptelor greșite ale eroului sau ale oricărui muritor și deci pedeapsa acestuia de către o divinitate. În dialogurile sale, Lucian încearcă să facă lumină asupra opiniilor și sentimentelor condamnaților, creând un fel de continuare a fiecăruit mit. Stilul este simplu și direct, capabil să stârnească râsete și uimire în fața narațiunilor personajelor, dar există și momente de reflecții serioase, în care sunt expuse cauzele și motivația faptelor protagoniștilor. Bogăția, sărăcia, ipocrizia filozofilor și ghicitorilor, doxomania (mania de a dobândi glorie), lingușirea și tot felul de altfel de vanități sunt printre temele abordate. Printre cei care vorbesc sunt Diogene și Pollux; Hades, Menippus, Midas, Sardanapalus și Cresus; Menippus, Amphilochus și Trophonius; Charon și Mercur; Hades și Hermes; Zenofante și Callidemide și alții. Lucian (cca 120 – cca 180 p. Chr.) este un scriitor grec de origine siriană din Samosata (oraș din provincial romană Siria), unul dintre cei mai importanți scriitori de satire din secolul al II-lea p. Chr și retor. Majoritatea datelor biografice disponibile despre Luciano de Samósata provin din surse nesigure, astfel încât este dificil de determinat veridicitatea acestora. În „Visul” sau „Viața lui Lucian”, acesta spune că a fost ucenic de sculptor în atelierul unui unchi de-al său, dar stângăcia sa l-a făcut să renunțe foarte rapid la acea meserie. Deși limba sa maternă era siriana, acesta învață greaca clasică (attică), pe care și-o însușește atât de temeinic încât reușește să parodieze opera lui Homer, Platon și a altor retori și filozofi antici. Petrece o scurtă perioadă de timp la Roma și Antiohia și apoi se stabilește la Atena, unde și-a redactat principalele sale lucrări, dialogurile, grupate în „Dialogurile morților”, Dialogurile zeilor” și „Dialogurie marine”. Alte lucrări sunt „Istorie adevărată”, „Visul”, „Scrisorile saturnale”, „Timon sau mizantropul”, „Măgarul” și altele.