Revista culturală „Cele trei Crișuri" din Oradea a fost publicată pentru prima dată în perioada interbelică, cu primul număr care datează din anul 1920. Periodicul este structurat în 5 părți, care cuprind studii și articole de istorie regională și națională, literatură, artă, actualități și recenzii. “Apariția la Oradea a primei serii (care merită un studiu monografic exhaustiv) a revistei „Cele trei Crișuri" a incetat după 30 august 1940, când – în urma aplicării Dictatului de la Viena - partea de nord a județului Bihor (cu reședința în orașul Oradea) a căzut, pentru patru ani, (1940-1944) sub ocupație horthystă. Revista „Cele trei Crișuri" a reapărut în luna aprilie 1990, ca serie nouă ( de altfel, cea de-a doua), sub direcția lui Viorel Faur și cu un valoros colectiv redacțional. Această serie a fost editată de Fundația Culturală „Cele trei Crișuri", în format de ziar și cu un număr minim de 8 pagini. Începând cu numărul 4-6 din anul 2000, editarea revistei - în condiții tipografice de excepție - , în format de carte, a fost preluată (și menținută și astăzi) de către istoricul Antonio Viorel Faur, profesor la Universitatea din Oradea. Este vorba de cea de-a treia serie a revistei „Cele trei Crișuri", care a contribuit, cu deosebire, la reactualizarea unor aspecte ale istoriei noastre, dar și la lansarea unor tineri cercetători, atât din Bihor, cât și din alte părți ale țării. Revista s-a implicat în acțiunea de stimulare a activității științifice a studenților orădeni, ale căror rezultate au fost publicate în paginile ei.”