Volumul lui Ion Mării, „Harta lexicală semantică” (Clusium, Cluj‑Napoca, 2002), publicat în Seria Sapientia: Seria de filologie și lingvistică, reprezintă o contribuție majoră la dialectologia și lexicologia românească. Lucrarea investighează modul în care datele lingvistice culese în anchetele Atlasului Lingvistic Român (ALR) și Noului Atlas Lingvistic Român (NALR) pot fi interpretate semantic, nu doar onomasiologic, propunând un model propriu de „hartă lexicală semantică”. Autorul își fundamentează demersul pe o experiență de aproape patru decenii în cercetarea dialectală și lexicografică, în special în cadrul Institutului de Lingvistică „Sextil Pușcariu”.
Cartea este structurată în patru capitole majore, precedate de un text „În loc de Introducere” și urmate de concluzii, abrevieri și indici. Capitolul I definește conceptul de hartă lexicală semantică, explicând diferența dintre reprezentarea cartografică și modalitatea necartografică de descriere a datelor lingvistice. Autorul insistă asupra distincției dintre semantică și semasiologie, fundamentându-se pe teoriile lui Eugeniu Coșeriu. Capitolul II analizează opoziții semantico‑terminologice, precum „os” / „sâmbure”, discutând etimologia și variația regională a termenilor. Capitolul III tratează documentarea onomasiologică și semasiologică a gesturilor în ALR II, iar Capitolul IV examinează modul în care ALR și NALR pot fi utilizate pentru construirea hărților lexicale terminologice și semasiologice. Întregul demers este dublat de reflecții metodologice ample, în care autorul discută raportul dintre tradiția lingvistică românească, structuralism, sociolingvistică și propriul său parcurs intelectual.
Lucrarea lui Ion Mării este importantă deoarece propune o metodă originală de interpretare semantică a datelor dialectale, depășind limitele hărților onomasiologice tradiționale. Ea oferă un cadru teoretic solid pentru integrarea semanticii în dialectologie, contribuind la modernizarea instrumentelor de analiză ale lingvisticii românești. În plus, volumul valorifică în mod exemplar materialul vast al ALR și NALR, demonstrând că atlasul lingvistic nu este doar un instrument descriptiv, ci și unul interpretativ. Prin rigoare, experiență și perspectivă critică, cartea devine o referință esențială pentru cercetătorii interesați de semantică, dialectologie, lexicografie și istoria lingvisticii românești.
