Incunabulul Rationale divinorum officiorum al lui Guillelmus Duranti, editat de Gabriel Brunus și tipărit la Veneția de celebrul Erhard Ratdolt la 8 decembrie 1485, reprezintă una dintre cele mai importante ediții incunabulare ale tratatului liturgic medieval. Exemplarul păstrat la Biblioteca Națională a României – Filiala Batthyaneum, cu cota SR Inc. VI 96, face parte din prestigioasa colecție de incunabule a Bibliotheca Batthyaneum și păstrează toate caracteristicile tehnice ale ediției venețiene: format mare (2°), 198 de foi, text în două coloane, 60 de rânduri pe pagină, caractere gotice clare și o xilogravură ornamentală. Colofonul notează explicit data tipăririi: MCCCCLXXXV VI Idus Decembris.
Lucrarea Rationale divinorum officiorum este cel mai influent tratat medieval dedicat explicării simbolismului liturgic, arhitectural și ceremonial al Bisericii Latine. Structurată în opt cărți, ea analizează ierarhia ecleziastică, veșmintele, calendarul liturgic, Liturghia, obiectele sacre și arhitectura bisericii. Duranti interpretează fiecare element al cultului prin metoda cvadruplă – literală, alegorică, morală și anagogică –, dezvăluind sensurile mistice ale spațiului sacru. Prima carte, celebră pentru analogia dintre biserică și trupul mistic al lui Hristos, explică simbolismul naosului, al altarului, al pietrelor și al orientării clădirii. Întregul tratat funcționează ca un compendiu al teologiei vizuale medievale, un ghid pentru înțelegerea artei gotice și a ritualului latin.
Autorul, Guillelmus Duranti, episcop de Mende și unul dintre cei mai importanți canonisti ai secolului al XIII lea, a avut o carieră remarcabilă în serviciul papal. Născut la Puimisson, format la Bologna, a fost chemat la curia pontificală de Clement IV și a participat la Conciliul II de la Lyon (1274), contribuind la redactarea constituțiilor. A fost legat papal, guvernator al Romagnei și al Marchiei de Ancona, diplomat și apărător al teritoriilor pontificale. A scris Speculum iudiciale, una dintre cele mai influente sinteze juridice medievale, și Rationale divinorum officiorum, redactat înainte de 1286 în Italia. A murit la Roma în 1296, fiind înmormântat la Santa Maria sopra Minerva.
Editorul ediției din 1485, Gabriel Brunus, cărturar franciscan activ între 1480 și 1514, este cunoscut pentru indexurile și tabelele sale extrem de apreciate, adăugate la texte teologice și juridice fundamentale. A realizat tabele pentru edițiile latine ale Bibliei și a editat cu rigoare tratatul lui Duranti, contribuind la transmiterea sa în epoca tiparului. Activitatea sa editorială se remarcă prin acuratețea aparatului critic și prin capacitatea de a organiza texte complexe într-o formă accesibilă cititorilor umaniști și clerici.
Tipograful Erhard Ratdolt, unul dintre marii inovatori ai tiparului incunabular, a activat la Veneția între 1476 și 1486, apoi la Augsburg. Este celebru pentru Calendarium (1476), pentru ediția princeps a Elementelor lui Euclid (1482) și pentru introducerea paginii de titlu moderne, a tabelelor astronomice tipărite și a unor tehnici avansate de imprimare a xilogravurilor și diagramelor. Stilul său se distinge prin claritate, armonie grafică și utilizarea rafinată a culorilor. Ediția Duranti din 1485 reflectă maturitatea tehnică a atelierului său venețian, cu litere gotice elegante, rubricare atentă și o compoziție tipografică echilibrată.
Exemplarul Batthyaneum prezintă caracteristicile tehnice ale ediției: format 2°, 198 de foi, text în două coloane, 60 de rânduri pe pagină, caractere gotice, o xilogravură ornamentală, caiete dispuse conform colaționării a–e⁸, f⁶, g⁸, h⁸, i–z⁶, A–E⁶, F⁸, G⁸. Legătura este de secol XVIII, carton acoperit cu piele maro marmorată, cotor cu șapte nervuri și etichetă „Duranti / Rationale”. Starea de conservare indică uzură a pielii la colțuri, galerii de insecte la cotor, hârtie îmbrunită cu pete de foxing și forzaț parțial desprins. Ex-librisurile sunt valoroase: “Ex incunabulis Bibliothecae Batthyanianae” (fila de protecție) și “Ex libris Antonij de Schmerling Sacri Romani Imperii Equitis” (coperta interioară), la care se adaugă ștampila “Batthyany-konytar Gyulafehervar”. Notele marginale latine, aparținând mai multor mâini, sunt parțial tăiate la legare. Una dintre însemnări notează: “Liber Magistri Pangratij Rorbeck 1492” („Cartea magistrului Pangratius Rorbeck, 1492”).
Importanța incunabulului este considerabilă: reprezintă una dintre cele mai timpurii și elegante ediții tipărite ale celui mai influent tratat medieval despre simbolismul liturgic; este produsul unuia dintre cei mai mari tipografi ai epocii; păstrează intervenții manuscrise timpurii; și face parte dintr-o colecție patrimonială de excepție. Ediția Ratdolt–Brunus a fixat forma textului pentru secole întregi și a contribuit decisiv la transmiterea tradiției liturgice occidentale.
