Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Cercetări arheologice la mănăstirea Polovragi

  • Subiect: Izvoarele documentare şi pisania pictată în pronaosul bisericii mănăstirii Polovragi conţin date preţioase privind începuturile acestui monument. Biserica a fost zidită „din temelia ei" de către Danciul Pârâianul, mare postelnic, în timpul lui Matei Basarab, prima atestare documentară datând din iulie 1648. Înzestrată de ctitor cu danii, ea a fost închinată Sf. Mormânt de la Ierusalim. Se cunosc acte privind stăpânirile mănăstirii din anii 1650, 1662, 1671, 1691. În anul 1693, la propunerea patriarhului Dositei al Ierusalimului şi a urmaşilor lui Danciul Pârâianul, Constantin Brâncoveanu ia mănăstirea Polovragi asupra sa, făcând-o metoh al mănăstirii Hurez, în schimbul sumei de 1500 taleri cu care urmau să se înnoiască chiliile mănăstirii Sf. Gheorghe din Bucureşti, închinată şi ea la Sf. Mormânt. Din iniţiativa egumenului Ioan de la Hurez, s-au făcut o serie de lucrări pe care pisania pictată la 11 septembrie 7212 (1703) le specifică astfel: „ca de iznoavă le-au ridicat şi cu înfrămseţarea zugrăvelei o au impodobit şi slomnul acesta al bisericii l-au făcut".
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Comunicări şi rapoarte de cercetare
  • Vezi publicația: Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice: BCMI
  • Editura: Comisia Naţională al Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 1994
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: V; nr. în TOM: 1-4; anul 1994; Serie Nouă
  • Paginaţia: 11-18
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  4 / 22   >  >|