• Subiect: Această lucrare este parte integrantă a unui studiu în lucru, de mare întindere, intitulat „Trasări şi retrasări ale frontierei de vest a României (1918–1947)”. În secţiunile I şi II ale viitorului volum se analizează rolul factorului militar în procesul complex de preluare, organizare, funcţionare provizorie şi unificare treptată a administraţiei româneşti (imperiului) în Transilvania (noiembrie 1918 – iunie 1925). Totodată, în acest cadru, este evidenţiată contribuţia majoră a Armatei Române (trupele Vechiului Regat şi trupele ardelene) la impunerea şi apărarea succesivelor linii demarcaţionale provizorii cu Republica Ungaria (noiembrie 1918 – iunie 1919), perioadă care a constituit obiectul a 8 studii publicate în diverse reviste sau volume tematice. În acest context, prezenta lucrare este o continuare a studiilor precedente şi supune spre analiză, pe baza unor documente inedite sau mai puţin cunoscute (rapoarte, ordine, instrucţiuni, memorii, propuneri, referate etc.), păstrate în Arhivele Militare Române, situaţia politico-juridică, administrativă şi militară, cu totul specială, a judeţelor vestice (Satu Mare, Bihor, Arad Timiş şi, parţial, Sălaj) în primele 13 luni scurse de la momentul preluării integrale a puterii politico-administrative româneşti în această regiune (1 mai 1919) până la 4 iunie 1920, când s-a semnat Tratatul de la Trianon. Această perioadă este marcată de funcţionarea concomitentă a unui dublu sistem administrativ: 1) civil (preluat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei din Sibiu de la fosta administraţie maghiară şi continuat – cu unele actualizări terminologice – până la 4 aprilie 1920, când acest acest organism politico-administrativ, relativ autonom, a fost desfiinţat); 2) militar (începând din 23 decembrie 1918, tot teritoriul Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei a fost decretat de Marele Cartier General ca zonă a armatei). În concluzie, actuala lucrare vizează, cu preponderenţă, următoarele aspecte: reliefarea relaţiilor dintre Consiliul Dirigent şi autorităţile de la Bucureşti (Consiliul de Miniştri, Marele Cartier General); raporturile cu armata regală în timpul şi după încheierea campaniei din Transilvania şi Ungaria, precum şi cu Comandamentul Trupelor din Transilvania, inclusiv cu generalul Traian Moşoiu – autor şi susţinător asiduu al multor proiecte de măsuri militare pentru apărarea şi consolidarea frontierei de vest; apariţia unor disensiuni şi nemulţumiri generate de imixtiuni ale factorilor militari în treburile administraţiei civile; starea de spirit a populaţiei şi autorităţilor civile şi militare, indiferent de etnie; problema minorităţilor etc.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Istorie modernă şi contemporană
  • Vezi publicația: Acta Musei Porolissensis
  • Editura: Editura Porolissum a Muzeului Judeţean
  • Loc publicare: Zalău
  • Anul publicaţiei: 2018
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXXX; nr. în TOM: 2; anul 2018; seria istorie-etnografie-artă
  • Paginaţia: 23-66
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  4 / 16   >  >|