Aspecte documentare privind evoluţia cultivării pământulul în judeţul lalomlţa în perioada interbelică

  • Subiect: Deşi avea o pondere însemnată în agricultura României, judeţul Ialomiţa nu înregistra o producţie medie care să depăşească 1 tonă de grâu şi 1,2 tone de porumb la hectar la începutul secolului XX. Trei faze distincte au avut loc în dezvoltarea agriculturii cerealiere ialomiţene în perioada interbelică: 1. În timpul ocupaţiei germane şi în ultimii ani ai războiului, suprafaţa agricolă a scăzut, ceea ce a condus şi la scăderea producţiei cerealiere. 2. După aplicarea reformei agrare din 1921, noi terenuri au fost date în exploatare, suprafaţa cultivată cu porumb, de exemplu, crescând cu 50000 hectare. Tehnicile primitive de cultură conduceau însă la producţii reduse pe hectar şi la secătuirea solului. 3. În anii ulteriori crizei economice din 1929-1933, tehnicile agricole s-au îmbunătăţit, iar suprafeţele cultivate au crescut, recorduri fiind obţinute în anul 1938. În general, producţia de pe marile moşii a fost mult mai bună în această perioadă decât pe loturile mici şi mijlocii ale ţăranilor.
  • Limba de redactare: română, engleză, germană
  • Secţiunea: Istorie
  • Vezi publicația: Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos
  • Editura: Muzeul Judeţean Călăraşi
  • Loc publicare: Călăraşi
  • Anul publicaţiei: 1986
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: II; anul 1986
  • Paginaţia: 297-302
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  33 / 35   >  >|