Drumul Herulilor din anul 512 prin „Ţara tuturor sclavinilor”

  • Subiect: În acest articol, autoarea discută diferitele opinii ale istoricilor moderni, precum L. Schmidt, K. Jazdzewski, A. Macinski, M. Tichanova, M. Parczewski i J. Herrmann, privitoare la ruta urmată de heruli pentru a traversa „ţinutul tuturor sclavinilor” în anul 512. Pe baza acestei discuţii şi a mai multor fragmente din opera De bello Gothico, a lui Procopius, autoarea arată că herulii, coborâţi din Scandinavia până la Dunărea Mijlocie, s-au refugiat în zona Tisei mijlocii în urma înfrângerii suferite în faţa longobarzilor. Învinşi şi de gepizi după ce coabitarea celor două populaţii a condus la conflict, herulii s-au împărţit în două ramuri: una s-a aşezat cu statutul de federaţi în apropiere de Singidunum, în Imperiul Roman de Răsărit, cea de a doua a migrat de-a lungul Moravei şi Elbei până în Danemarca şi Suedia, în patria lor străbună. Este arătat faptul că nu există date arheologice ori surse scrise pentru a localiza ruta herulilor, precum şi existenţa „unui ţinut al tuturor sclavinilor” în 512 în zona extracarpatică a României de azi.
  • Limba de redactare: română, franceză
  • Secţiunea: Arheologie
  • Vezi publicația: Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos
  • Editura: Muzeul Dunării de Jos
  • Loc publicare: Călăraşi
  • Anul publicaţiei: 1995
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XIII-XIV; anul 1995
  • Paginaţia: 197-206
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  21 / 33   >  >|