Chestiunea Dobrogei în relaţiile româno-ruse, văzută prin presa vremii

  • Subiect: „Rezumat: Relaţiile româno-ruse în perioada 1877-1945 au cunoscut toate formele de manifestare, de la alianţe militare la starea de război, după cum situaţia politică a zonei a evoluat, dar şi în funcţie de interesele geopolitice ale Rusiei, sau mai târziu ale Uniunii Sovietice. Poziţia geografică a teritoriului Dobrogei a favorizat aceste manifestări, importanţa culoarului dobrogean în tendinţele de expansiune a Rusiei spre strâmtorile Mării Negre, fiind evidentă. Pe de altă parte poziţia României la gurile Dunării, ca garant al libertăţii navigaţiei pe Dunăre, era susţinută de alte puteri europene, astfel că menţinerea echilibrului în zonă era importantă nu numai pentru România, ci şi pentru întreg organismul european. În acest context, diplomaţia rusă a căutat să menţină o stare de provizorat în privinţa statutului Dobrogei, atât în perioada 1877-1880, după finalizarea conflictului militar cu Imperiul Otoman, cât şi în anii următori, profitând de pretenţiile Bulgariei asupra Dobrogei şi de prezenţa unei minorităţi bulgare, dar şi ruso-lipovene în Dobrogea. Dosarul Cadrilaterului (1913-1940) a accentuat aceste tendinţe, dar retrocedarea sa în anul 1940 şi reîncadrarea Basarabiei la U.R.S.S. au făcut ca interesul rusesc pentru Dobrogea să slăbească. După 1945 se intră într-o altă logică politică, Uniunea Sovietică controlând politic şi militar întreaga zonă.”
  • Limba de redactare: română
  • Vezi publicația: Analele Dobrogei: AnD
  • Editura: Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
  • Loc publicare: Constanţa
  • Anul publicaţiei: 2020
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: II; anul 2020; seria III
  • Paginaţia: 43-61
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  4 / 16   >  >|