Anthroponymie et histoire

  • TITLU în română: Antroponimie şi istorie
  • Subiect: Această contribuţie discută două probleme onomastice, aflate în conexiune cu unele fapte istorice. Astfel, în primul rând, numele de sclav Agathyrsus, folosit frecvent mai ales în Italia secolului II e.n., este considerat ca fiind un ecou al unui nume contemporan al unei populaţii din rândul cărora proveneau aceşti sclavi. Se respinge ideea că numele ar fi unul arhaizant sau că ar desemna sclavi provenind din Sciţia şi se admite ipoteza că etnonimul agathyrsoi folosit de Herodot pentru populaţia scitică stabilită în Transilvania în secolul al V-lea î.e.n. s-ar fi păstrat de-a lungul timpului, chiar dacă din punct de vedere etnic ea fusese absorbită de autohtoni cu mult timp în urmă. Mai mult, plecând de la menţiunea unui rege al sacilor, Sardonius, înfrânt odată cu Decebal de Traina, autorul consideră că este posibil ca o formaţiune autonomă daco-scitică, subordonată regatului dacic, să fi existat în perioada războaielor daco-romane chiar în estul Transilvaniei, fiind populată de descendenţii agathyrsoi-lor menţionaţi de Herodot.
  • Limba de redactare: franceză
  • Secţiunea: Romanitas daco-moesica. Etudes recueillies par Florian Matei-Popescu
  • Vezi publicația: Dacia - Revue d'archéologie et d'histoire ancienne
  • Editura: Editura Academiei Române
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 2006
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 50; anul 2006; subtitlu: Recherches et découvertes archéologiques en Roumanie; seria nouă
  • Paginaţia: 121-126
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  10 / 31   >  >|