Aspecte ale circulaţiei monetare de la Gurile Dunării în secolul al IV-lea p.Chr.

  • Subiect: Cantitatea mare de monedă divizionară din secolul IV p.Chr., descoperită pe teritoriul fostei provincii Scythia Minor, reflectă, pe plan economic, perioada de reviriment de după instaurarea Tetrarhiei, perioadă marcată de profunde transfomări în toate domeniile de activitate. Autorul analizează un lot de 641 de descoperiri monetare din zona cetăţii Noviodunum (zona Isaccea - Niculiţel - Teliţa). Acestea pot fi datate între 295-423 p.Chr. Numărul mare de monede înregistrat în aşezările din mediul rural, acoperă perioada anilor 308-378, peste 95 % din total. Această perioadă, cu mici excepţii, în anii domniei asociate a lui Constantin cel Mare şi Licinius I, şi apoi în timpul lui Valens, corespunde epocii de linişte şi prosperitate generală instaurată de împăraţii dinastiei constantiniene. Reapariţia fermelor rurale de tip vil/a rustica în teritoriile de graniţă şi marea dezvoltare pe care o cunosc aşezările rurale de pe limes­ul nord-scythic, sunt efectul politicii de revigorare a Imperiului, începută în anii Tetrarhiei şi continuată de Constantin cel Mare şi urmaşii săi. După anul 378 moneda devine cu totul sporadică în aşezările rurale din apropierea Dunării.
  • Limba de redactare: română
  • Vezi publicația: Peuce
  • Editura: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale
  • Loc publicare: Tulcea
  • Anul publicaţiei: 1996
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XII; anul 1996; subtitlu: Studii şi cercetări de istorie şi arheologie; serie veche
  • Paginaţia: 243-284
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  16 / 21   >  >|