Breslele meşteşugăreşti din Haţeg

Subiect: În evoluţia sa istorică, oraşul s-a bucurat de o situaţie deosebită, fiind scutit de sarcinile iobăgiei în calitate de cetate regală şi sediu al districtului, apoi de „opid fiscal", în 1669, cu o magistratură autonomă şi, începând cu 1764, ca oraş grăniceresc. Potrivit unei conscripţii din anul 1754, două treimi din populaţia oraşului erau libertini, iar o treime o constituiau inquilinii şi nobilii. Sunt menţionate doar şase familii de iobagi cu sesiile şi casele lor. Populaţia oraşului era constituită, în majoritate, din români, care, pe lângă practicarea meşteşugurilor, se ocupau şi cu agricultura într-o oarecare măsură.
Limba de redactare: română
Secţiunea: Miscellanea
Vezi publicația: Studii şi Articole de Istorie: SAI
Editura: Ştiinţifică
Loc publicare: Bucureşti
Anul publicaţiei: 1965
Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 7; anul 1965
Paginaţia: 381-392
Navigare în nr. revistă: |< < 19 / 22 > >|