Medalion istoric: V. Pârvan (1882-1927)

  • Subiect: Profesor universitar, academician şi director de muzeu, el primea dintr-o dată trei poziţii de frunte, care pentru o personalitate atât de activă şi frământată de gânduri mari n-aveau să rămână un simplu cumul de onoruri, ci au devenit bazele uneia dintre cele mai productive munci ştiinţifice. La catedră şi la seminariu s-a arătat un maestru strălucit, prin vivacitatea gândului, prin noutatea şi adâncimea ideilor sale despre fenomenele istoriei antice, prin erudiţia sa impunătoare, prin riguroasele metode de cercetare, prin sobrul şi impresionantul său dar de expunere. La conducerea Muzeului, care a fost totdeauna un Institut arheologic de fapt, a dovedit o neîntrecută destoinicie ca organizator. l-au lipsit mijloacele necesare pentru a se ocupa de cerinţele muzeistice ale instituţiei, aşa cum au lipsit mereu şi după el (abia de curând realizându-se maiestuosul Muzeu de Istorie al Republicii Socialiste România), în schimb el a dat un impuls hotărâtor explorărilor arheologice pe teren, Muzeul naţional de antichităţi fiind forul care le-a tutelat ştiintific. Pârvan a fost şi un membru asiduu al Comisiei Monumentelor istorice.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Istoria României şi istorie universală
  • Vezi publicația: Studii şi Articole de Istorie: SAI
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 1974
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 26; anul 1974
  • Paginaţia: 47-56
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  6 / 22   >  >|