Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Late Copper Age and Bronze Age Tumuli in the North-Eastern Part of Brăila Plain and Covurlui Plain

  • TITLU în română: Tumuli de la sfârşitul calcoliticului şi din epoca bronzului în nord-estul Câmpiei Brăilei şi Câmpiei Covurluiului
  • Subiect: Tumulul, ca monument funerar, apare la finele eneoliticului şi începutul epocii bronzului şi va fi prezent în practicile funerare de la Dunărea de Jos inclusiv în perioada migraţiilor. Pe de o parte, această practică a ridicării unor „marcaje” la suprafaţa solului ar fi avut menirea să amintească membrilor comunităţii statutul ierarhic al defunctului, iar pe de altă parte se poate sugera un anumit rol în definirea teritoriului controlat de comunitatea respectivă. În actualul stadiu al cercetărilor, în sudul Moldovei şi nord-estul Munteniei, nu putem vorbi despre existenţa unei aristocraţii/elite războinice oglindite sub aspectul practicilor funerare în înhumarea tumulară. Este evident că nu toţi (sau nu oricare dintre) membrii comunităţii „beneficiau” de un astfel de tratament. Tumulii au dimensiuni variabile. De obicei în jurul unui tumul mare sunt dispuşi alţii mai mici. Este discutabil în ce măsură populaţii migratoare, care pendulează pe spaţii foarte largi în căutarea locurilor de păşunat, şi-au încetăţenit în mentalul colectiv afirmarea „dreptului de posesiune” teritorială. Complexele tumulare din judeţul Galaţi au fost investigate relativ bine în comparaţie cu alte zone, dar aproape nesemnificativ raportat la numărul tumulilor identificaţi. Privind dispunerea tumulilor pe harta judeţelor Brăila şi Galaţi observăm adevărate aliniamente care jalonează căile de pătrundere în acest spaţiu ale triburilor respective, aşa cum în epoca romană complexele funerare sunt plasate de o parte şi de alta a unui drum. Foarte probabil aceste „marcaje”, eventual pe lângă ilustrarea unei ierarhii sociale şi/sau a controlului asupra unui teritoriu, aveau un rol în orientarea în teren. Evident că nu este întâmplător faptul că zonele cele mai bogate în astfel de monumente se află pe valea Gerului (la limita dintre Câmpia Covurluiului şi Câmpia Tecuciului), la extremitatea meridională a Câmpiei Covurluiului ori pe valea Buzăului şi mai ales a Dunării, adică acele teritorii bogate în păşuni şi surse de apă. Studiul mormintelor tumulare cu ocru arată că acestea prezintă o mare varietate, ţinând seama de inventarul lor şi de tipurile de amenajări. Încă de la început, toţi cercetătorii au fost de acord că purtătorii culturii mormintelor tumulare cu ocru sunt de origine răsăriteană, din stepele nord-pontice. Cercetările din nordul Caucazului şi din nordul Mării Negre au scos la iveală un bogat material arheologic cu privire la populaţiile şi la obiceiurile funerare ale purtătorilor mormintelor tumulare cu ocru. În urma acestor cercetări s-au putut stabili etapele cronologice şi evoluţia culturilor. Ritul funerar specific triburilor nord-pontice este inhumaţia în poziţie chircită pe spate sau pe o parte, cu ocru roşu, în cimitire plane sau tumulare.
  • Limba de redactare: engleză
  • Vezi publicația: Din preistoria Dunării de Jos. 50 de ani de la începutul cercetărilor arheologice de la Babadag (1962-2012). Actele conferinţei „Lower Danube Prehistory. 50 years of excavations ar Babadag”, Tulcea, 20-22 septembrie 2012
  • Editura: Istros
  • Loc publicare: Brăila
  • Anul publicaţiei: 2013
  • Referinţă bibliografică pentru volum: anul 2013; seria Biblioteca Istro-Pontica. Seria Arheologie 9
  • Paginaţia: 89-130
  • Navigare în volum:  |<  <  5 / 22   >  >|