Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

„Chestiunea Dunării” în contextul redeschiderii Problemei Orientale (1876-1878)

  • Subiect: După încheierea conflictului ruso-româno-turc (1877-1878), în preliminariile păcii de la San Stefano, discutate şi semnate la 19 februarie/ 3 martie 1878 în exclusivitate de Rusia şi Turcia, au fost incluse şi prevederi referitoare la chestiunea Dunării (articolele 12, 13 şi 19). După cum se cunoaşte, în urma reluării celor trei judeţe din sudul Basarabiei, date Moldovei prin Tratatul de la Paris din 1856, stipulaţie înscrisă în Tratatul de Pace de la San Stefano şi sancţionată ulterior de Marile Puteri la Congresul de la Berlin, Rusia a redevenit iarăşi stat riveran Dunării. Aşadar, după cum era de prevăzut, puterile europene, alarmate de creşterea influenţei Rusiei în Balcani, vor determina convocarea unui for internaţional – Congresul de la Berlin –, în vederea stopării acestui fenomen şi a modificării clauzelor păcii de la San Stefano. Congresul de la Berlin (1878) nu numai că nu a pus capăt rivalităţii rusoaustro-ungare în problema navigaţiei danubiene, ci, din contră, a ascuţit-o şi mai tare. Devenit stat riveran, Rusia ţaristă înţelegea să-şi menţină poziţia dobândită, nicidecum să o diminueze. Monarhia habsburgică, deşi dobândise la Berlin o victorie diplomatică, o considera totuşi incompletă spre a-şi consolida şi extinde poziţia în detrimentul celei ocupate de Rusia. În consecinţă, urmărind să obţină controlul absolut şi incontestabil al navigaţiei fluviale pe segmentul cuprins între Porţile de Fier şi Galaţi, aflat sub autoritatea Comisiei Europene a Dunării (C.E.D.), coroana bicefală, promovând o diplomaţie subtilă, a militat pe faţă pentru întărirea şi extinderea competenţei acestui organism internaţional. După cum evenimentele ulterioare o vor dovedi, eforturile Vienei de a-şi asigura o poziţie dominantă la Dunărea de Jos s-au lovit de opoziţia României, în timp ce încercarea ei de a neutraliza, prin intermediul C.E.D., consecinţele reapariţiei Rusiei pe malul nordic al Dunării, pe porţiunea cuprinsă între vărsarea Prutului şi Marea Neagră, a întâmpinat, cum era de aşteptat, opoziţia St. Petersburgului,, care urmărea scopul invers, de limitare a autorităţii C.E.D.
  • Limba de redactare: română
  • Vezi publicația: Tulcea 1878-1948. Memoria unui oraş. Lucrările colocviului Recuperarea memoriei oraşului Tulcea, 1878-1948: împlinire sau deziderat? Tulcea, 24-26 septembrie 2012
  • Editura: Istros
  • Loc publicare: Brăila
  • Anul publicaţiei: 2012
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: anul 2012
  • Paginaţia: 1-12
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  3 / 22   >  >|