Contribuţii la cunoaşterea spaţiului de locuit în aşezările geto-dacice

  • Subiect: Construcţia spaţiului destinat locuirii este un important indiciu pentru progresele generale ale societăţii, locuinţele fiind expresia nu numai a posibilităţilor de ordin tehnic şi material, dintr-o anumită epocă ci şi a modului şi a pretenţiilor de trai ale membrilor unei comunităţi omeneşti. Dar în general s-a remarcat, că deşi inventarul arheologic al celor mai multe din aşezările geto-dacilor din cea de a doua epocă a fierului este foarte bogat şi variat ilustrând şi multiple legături externe, în special de natură economică, cu lumea sudică grecească şi romană nu s-au constatat în toate aşezările cercetate la est de Carpaţi vreo înrâurire în ceea ce priveşte construcţia locuinţelor sau a edificiilor publice, prin folosirea de cărămizi arse, piatră fasonată sau alte materiale mai rezistente. În schimb, chiar de la sfârşitul secolului al VI-lea î. Ch., cum o demonstrează cercetările din aşezările fortificate s-a acordat o atenţie specială construirii sistemului defensiv, cum s-a remarcat la cetăţile de la Stânceşti, Buneşti, Brăhăşeşti şi altele, cele mai multe prevăzute cu valuri de apărare cu emplectoane de zid din piatră sau cărămizi arse, palisade din lemn, două rânduri de zid din cărămizi, sau contraforţi din piatră.
  • Limba de redactare: română
  • Vezi publicația: Thracians and Circumpontic World. Proceedings of the Ninth International Congress of Thracology, Chişinău - Vadul lui Vodă, 6-11 September 2004
  • Editura: Cartdidact
  • Loc publicare: Chişinău
  • Anul publicaţiei: 2004
  • Referinţă bibliografică pentru volum: II; anul 2004
  • Paginaţia: 366-372
  • Navigare în volum:  |<  <  23 / 29   >  >|