Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor

  • Subiect: Studiile din acest număr al Anuarului au în vedere problemele etnologiei, ale folcloristicii şi etnomuzicologiei, cuprinzând precocupările constante din aceste sectoare ale institutului în cercetarea şi cunoaşterea de profunzime a culturii tradiţionale româneşti. [...] În sensul arătat, se poate observa că activitatea de cercetare a depăşit nivelul strict cumulativ al investigaţiei de ordin factologic, înscriind datele de teren sau de bibliotecă într-o viziune de ansamblu, menită să descifreze sensuri şi semnificaţii de durată în aria cunoaşterii. De la un număr la altul al Anuarului, efortul acesta s-a concretizat în studii pertinente, deschizătoare de orizonturi noi, în stabilirea unor identităţi etnoculturale distincte şi a unor repere necesare demersului ştiinţific. Pe de altă parte, înscriindu-se în nota de actualitate a cercetării, studiile sunt deschise interpretărilor de ordin teoretic şi prin soluţiile pe care le propun pentru înţelegerea uneia sau alteia din problemele urmărite. O simplă enumerare a titlurilor acestor studii devine edifioatoare, fie că ne referim la cele din domeniul etnologiei: Maria Bâtcă, Simbolurile vestimentare şi evoluţia lor în perioada postfeudală (II); Monica Budiş, Gospodăria rurală argeşeană ; Silvia Chiţimia, Geografie şi mit la nordul Dunării; Alina Ioana Ciobănel, Reşedinţa maritală – contexte culturale, economice, juridice; Germina Comanici, Codul simbolic – element de marcă culturală; Elena Maxim, Albina în mitologie, în magie şi în religie; Mihail Mihalcu, Radu Maier, Observaţii cu privire la materialele peliculogene folosite în pictura populară bisericească şi laică din aria românească. I. Terminologie tehnică, utilizări, solvenţi, lianţi, caracteristici tehnice şi surse de materii prime; Georgeta Moraru, Din viaţa cotidiană a lumii oraşelor româneşti în secolul al XIX-lea – mentalităţi şi obiceiuri. Comentarii etnoistorice (II); Ion Pogorilovschi, ,,Calea ocolită” în reprezentări axiale pe stâlpii de casă; Lia Maria Stoica, Dimensiunea etnologică a portului popular; Ofelia Văduva, Actul alimentar, creator de rol şi statut social, sau la cele din sfera folcloristicii şi etnomuzcologiei: Mihai Alexandru Canciovici, Despre dinamica contextelor narativităţii snoavei româneşti; Nicoleta Coatu, Simbolul cultural al apei în tradiţia poetică românească (I); Sabina Ispas, Reminiscente ale Vechiului Testament în tradiţiile populare româneşti; Mihaela Nubert-Cheţan, Mihaela Şerbănescu, Un specific al colindatului ţiganilor?; Constanţa Cristescu, Ritmul muzicii bizantine din etapa actuală – abordare etnomuzicologică.
  • Limba de redactare: română; franceză
  • Vezi publicația: Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”
  • Editura: Editura Academiei Române
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 1995
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 6; anul 1995; subtitlu: Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”; seria Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor, Serie Nouă
  • Paginaţia: 1-186
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  1 / 1   >  >|