Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”

  • Subiect: «Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”» publică tomul 28 în 2017, în care dedică câteva paginii aniversării a 140 de ani de la Războiul de Independenţă în România ce includ: câteva rânduri din discursul lui Mihail Kogălniceanu de la Şedinţa Camerei din 9 mai 1877, o reproducere a picturii lui Nicolae Grigorescu, „Gornistul” – Alarma (Studiu), 1878–1885 (ulei pe pânză, Muzeul Naţional de Artă al României), un articol al lui Răzvan Theodorescu privind independenţa statală şi artele româneşti, reproduceri ale unor pagini din manuscrisul nr. 35 B al Arhivei Institutului de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu”: Hora Griviţei, Soldaţii din Plevna, Poesia Plevnei şi, din Biblioteca Institutului de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu”: Din Război, Plevna, Plevna şi Vidinul, Plevna (II), Bătălia de la Plevna, Carol şi turcii, Din Giurgiu, Joi ne strigă la apel, Cântă cucul vinerea, Trec voinicii Dunărea, Mă gătesc la război, Soldat mândru, Fost-am căciular. Urmează o secţiune de studii în care sunt prezentate: aspecte ale polimorfismului în ritmurile asimetrice din muzicile tradiţionale, o perspectivă diacronică asupra notaţiei folclorului muzical în România (de la tabulaturi la diagrame), moduri de transcriere muzicală analitică pentru configurarea structuriilor melodiilor din Căluş, problematizări privind corpusul apocrifelor neotestamentare, date despre o serie de cruci ridicate în Buzău în memoria procesiunilor cu moaştele Sfintei Filofteia, o teoritizare din câmpul comunicării asupra mesajului religios şi, o examinare a simbolisticii cerbului în lirica funerară românească. Sunt introduse mai departe reproduceri dintr-un ghid al dansului Căluş în regiunea Argeş şi ale unor balade culese de Alexandru I. Amzulescu, din Arhiva Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”. Tot din aceeaşi arhivă sunt publicate şi textul academicianului Octavian Lazăr Cosma, numit „Patentul exhibat şi refulat al folclorului românesc” şi un proces verbal al şedinţei Comitetului [Uniunii Compozitorilor] din 18.02.1934 (Manuscris 1C). De asemenea, Sabina Ispas discută despre continuitate şi reactualizare în cercetarea culturii populare româneşti, iar în continuare apar recenzii la studii culturale publicate la editurile autohtone şi consemnări ale noutăţilor de interes ştiinţific din cadrul Institutului.
  • Limba de redactare: română; engleză
  • Vezi publicația: Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”
  • Editura: Editura Academiei Române
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 2017
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 28; anul 2017; subtitlu: Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”; seria Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor, Serie Nouă
  • Paginaţia: 1-278
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  1 / 1   >  >|