Biserica reformată din Turda Veche: cercetările arheologice din anii 2018–2020

  • Subiect: Turda, una dintre cele mai importante aşezări ale Transilvaniei şi centrul comitatului medieval cu acelaşi nume, apare în documente încă din secolul al XI-lea. Cu excepţia Casei Cămării, construcţiile laice istorice din zona centrală a oraşului au dispărut, în schimb o parte a edificiilor ecleziastice au supravieţuit. Printre acestea pe primul loc se află Biserica Reformată Turda Veche, amplasată între capătul sudic al pieţei centrale şi malul stâng al Văii Racilor, şi care, în pofida modificărilor care au afectat-o în decursul timpului, rămâne unul dintre monumentele cele mai reprezentative ale arhitecturii ecleziastice medievale din spaţiul transilvănean. Biserica este menţionată în prima jumătate a secolului al XIV-lea, când aparţinea Ordinului Eremiţilor Sfântului Augustin, iar în secolul al XVII-lea, după Reformă, a intrat în posesia comunităţii reformate din Turda Veche. Edificiul a suportat în timp numeroase modificări, astfel încât nu a ajuns la noi în forma iniţială. În prezent are aspectul unei hale fără cor (acesta a fost demolat în epoca modernă timpurie), cu tribune pe laturile de est şi de vest, portaluri gotice pe nord şi vest şi un turn masiv pe sud, ridicat la începutul secolului XX în manieră istoricizantă. Biserica a făcut subiectul a multiple studii de istorie a artei, dar până recent nu a beneficiat şi de cercetări arheologice care să evidenţieze evoluţia sa istorică concretă.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: EPOCA MEDIEVALĂ / ÉPOQUE MÉDIEVALE / MIDDLE AGES
  • Vezi publicația: Materiale şi Cercetări Arheologice
  • Editura: Editura Academei Române
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 2021
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: nr. în TOM: 17; anul 2021; serie nouă
  • Paginaţia: 201-234
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  9 / 12   >  >|