Dacia Literară (fondată în 1840 de Mihail Kogălniceanu)

  • Subiect: Cuprinsul numărului 13 (2) din 1994 al revistei „Dacia Literară” debutează cu secţiunea „Ferestre luminate”, unde se regăsesc articole de Alexandru Zub şi Mihai Cimpoi care promovează cultura intelectuală germană, cel din urmă exemplificând cu Mihai Eminescu ca reprezentant al acestui model cultural, precum şi texte de Gavril Istrate, care arată cum a fost influenţat vocabularul lui Mihail Sadoveanu de către cultura germană şi, de Elsa Lüder, care descrise aspecte de identitate românească în contextul diplomaţiei româno-germane. Urmează secţiunea „Istoria restaurării. Restaurarea Istoriei”, în care se află: dialoguri între Mircea Coloşenco, critic literar, editor şi bibliograf născut în Basarabia şi Ion M.Kogălniceanu, unul dintre fraţii lui Mihail Kogălniceanu, precum şi între Cassian Maria Spiridon, poet, eseist, director şi editor, revoluţionar român, organizator şi participant la mişcarea revoluţionară conspirativă de la Iaşi şi, Mihai Ursachi, poet şi traducător român din Iaşi; o introducere la opera lui Mircea Streinul, om de litere, antologator, editor de reviste, poet, prozator şi translator român originar din Bucovina; o prezentare pornind de la opera lui Emil Cioran şi concentrându-se pe aspecte istorice şi pe noţiunea de utopie; articole legate de activitatea lui Theofil Simenschy, reprezentant al filologiei clasice din Iaşi şi, de cercetările lui Hubert Schmidt, autor al unei monografii privind cultura Cucuteni şi fondator al unei companii specializată în producţia de mobilă, Schmidt Groupe. În continuare sunt publicate un interviu cu George Purdea, filozof român, autor şi traducător de literatură în germană (a tradus Karl Jaspers, Sigmund Freud, György Lukács), apoi prezentări privind viaţa Corinei Leon-Sombart, fiica unui fost rector al Universităţii din Iaşi şi cea de-a soţie a autorului german Werner Sombart, specializat în economie, sociologie şi istorie şi, de asemenea, privind opera lui Aron Pumnul, cărturar, lingvist, filolog şi istoric literar român, profesor al lui Mihai Eminescu, fruntaş al Revoluţiei Române de la 1848 din Transilvania. În secţiunea „Arca lui Noe” se remarcă un articol de Paul Miron despre case memoriale, germane, un altul de Ludwig Unland despre romantism, sau un altul de Theodor Codreanu privind opera autorului Cezar Ivănescu şi o serie de aspecte de istorie politică. În încheiere, trei alte scurte articole fac referire la curentul cultural şi literar, „Junimea”.
  • Limba de redactare: română
  • Vezi publicația: Dacia literară
  • Editura: Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi
  • Loc publicare: Iaşi
  • Anul publicaţiei: 1994
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 2; nr. în TOM: 13; anul 1994; serie nouă (Anul V)
  • Paginaţia: 1-66
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  1 / 1   >  >|