Mărturii documentare privind modificarea articolului 7 din Constituţie

  • Subiect: „Pe baza unor surse primare, lucrarea analizează originile, evoluţia şi consecinţele constituţionale ale revizuirii articolului 7 din Constituţie din 1866. „Problema evreiască”, adică naturalizarea populaţiei evreieşti din România a reprezentat o provocare majoră pentru elitele politice si intelectuale româneşti din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Condiţionarea recunoaşterii independenţei statului prin impunerea reglementărilor articolului 44 din Tratatul de la Berlin a generat un imens sentiment de frustrare în societatea românească. Acest articol preciza clar că religia nu poate fi un obstacol în calea dobândirii cetăţeniei române. Soluţia românească la presiunea externă a Marilor Puteri şi a influentului lobby evreiesc a fost în favoarea naturalizării individuale a evreilor. Situaţia naturalizării evreilor între 1879 şi 1900 demonstrează faptul că cetăţenia română a fost acordată doar pentru 85 de evrei. Cu toate acestea, numărul cererilor de naturalizare (în jur de 370) dovedeşte că cetăţenia română era nu a fost dorită de întreaga populaţie evreiască, ci doar pentru burghezia evreiască din clasa de mijloc. Realitatea statistică aduce o nouă perspectivă asupra relaţiilor dintre români şi evrei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi asupra antisemitismului cultural care a însoţit modernizarea societăţii româneşti.”
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Studies of history
  • Vezi publicația: Revista arhivelor: RA
  • Editura: Arhivele Naţionale ale României
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 2013
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 79; nr. în TOM: 1-2; anul 2013
  • Paginaţia: 203-210
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  12 / 41   >  >|