Subiect: „Producţia monografică din Banatul românesc după 1989 este
impresionantă, scria cândva regretatul istoric Valeriu Leu (Memorie şi istorie,
Timişoara, 2006, p. 301), referindu-se desigur la puzderia de monografii
editate ale localităţilor, de unde şi concluzia logică privind amploarea
contemporană a monografismului bănăţean. De fapt acest lucru nu mai trebuie
să uimească, existând demult o tradiţie a realizărilor monografice. Şi din
această perspectivă Banatul şi-a dovedit unicitatea, referindu-mă la anul 1859
(!) când spre deosebire de alte provincii istorice româneşti, aici deja se lansa
primul chestionar cu scopul bine precizat: de monografiere a unui areal extins:
Voivodina sârbească, Banatul timişan şi Graniţa militară (Carmen Albert,
Cercetarea monografică din Banat (1859-1948), Reşiţa, 2002, p. 29). Această
tradiţie se continuă iată, în forme actuale, chiar dacă cu mijloace mult mai
modeste.”