Parlamentarismul românesc: preocupări şi iniţiative  până  la 1866

Subiect: Sistemul parlamentar românesc este rezultatul evoluţiei procesului instituţional modern caracteristic mijlocului secolului al XIX-lea, având premise istorice identificate încă din perioada medievalităţii. În acea perioadă istorică, rolul Domniei era unul precumpănitor în domeniile executiv, legislativ şi judecătoresc, dar această putere absolută nu excludea, în funcţie de necesităţile momentului şi a importanţei decizionale, consultarea şi a altor categorii socio-politice, a boierimii în principal, puternic reprezentată în Sfatul Domnesc (Sfatul Ţării sau Divan) dar şi a orăşenimii/târgoveţilor din adunările de stări1. Acestea din urmă, convocate în momente de mare importanţă când domnitorul urmărea obţinerea unei susţineri generale, se pronunţau în chestiuni referitoare la judecăţi, declararea războiului sau încheierea păcii, plata tributului către I. Otoman, impunerea sau desfiinţarea unor contribuţii, modificări în statutul unor categorii sociale, acordarea unor privilegii comerciale sau alegerea unui nou domnitor.
Limba de redactare: română (rezumat în franceză)
Secţiunea: VARIA HISTORICA
Vezi publicația: Acta Moldaviae Septentrionalis: ActaMS
Editura: Quadrat
Loc publicare: Botoşani
Anul publicaţiei: 2018
Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XVII; anul 2018
Paginaţia: 303-316
Navigare în nr. revistă: |< < 16 / 35 > >|