Incunabulul păstrat la Biblioteca Națională a României – Filiala Batthyaneum din Alba Iulia, cu cota SR Inc. VI 76, conține Historia Bohemica de Enea Silvio Piccolomini, viitorul papă Pius al II lea, tipărit la Roma la 10 ianuarie 1475 de Johannes Schurener și Johannes Nicolai Hanheimer, la comanda lui Johannes Aloysius Tuscani. Volumul are 74 de foi în format 4°, tipic pentru producția romană a anilor 1470, și se numără printre cele mai timpurii ediții ale acestei lucrări, fiind un incunabul de mare valoare în patrimoniul Batthyaneum.
Lucrarea Historia Bohemica, redactată în 1458, este o sinteză umanistă dedicată istoriei Boemiei, urmărind originea poporului ceh, genealogia conducătorilor timpurii, descrierea geografiei și a organizării politice, precum și episoade din domniile lui Venceslau, Carol IV și Sigismund. Partea cea mai amplă este dedicată perioadei husite, prezentată din perspectiva unui diplomat și om al Bisericii, ceea ce conferă textului o tonalitate critică și analitică. Lucrarea este considerată o sursă importantă, deși inegală pentru perioadele vechi, dar extrem de valoroasă pentru secolul al XV lea, unde autorul combină observația umanistă cu experiența sa directă în negocierile politice din Boemia.
Autorul, Enea Silvio Piccolomini (1405–1464), a fost un umanist renumit, diplomat și orator, descris în document ca având o reputație internațională în mediile umaniste. Cariera sa a inclus participarea la Conciliul din Basel, misiuni diplomatice în Europa, funcții episcopale la Trieste și Siena, cardinalatul și, din 1458, pontificatul sub numele Pius al II lea. A fost autorul primei autobiografii papale publicate, Commentarii, precum și al unor tratate istorice, geografice și politice. Experiența sa în Boemia explică interesul pentru istoria regiunii și analiza detaliată a husitismului, iar stilul său, pe care îl descria ca fiind neornamentat, dar sincer, se regăsește și în această lucrare.
Tipărirea ediției din 1475 a fost realizată de Johannes Schurener și Johannes Nicolai Hanheimer, tipografi germani activi la Roma în anii 1470, parte din generația itinerantă de meșteri care au introdus tiparul în Italia. Schurener este cunoscut pentru imprimarea unor texte umaniste și papale, iar asocierea cu o lucrare a lui Pius al II lea indică prestigiul atelierului. Activitatea lor se înscrie în perioada de consolidare a tiparului roman, când curia papală susținea intens producția de carte, iar Roma devenea un centru tipografic emergent.
Importanța incunabulului derivă atât din vechimea sa, cât și din valoarea culturală și istoriografică. Ediția din 1475 este una dintre primele apariții tipărite ale unei lucrări fundamentale pentru istoria Boemiei și pentru umanismul european, fiind considerată una dintre cele mai vechi sinteze umaniste dedicate istoriei cehe. Prezența ei în colecția Batthyaneum confirmă statutul instituției ca depozitar al patrimoniului tipografic european, iar volumul reprezintă o mărturie a circulației culturale în secolul al XV lea și a rolului papalității în promovarea tiparului și a istoriografiei umaniste.
