Lucrarea de față reprezintă primul volum dintr-un mare corpus de inscripții medievale și moderne descoperite în spațiul românesc. Coordonat de Alexandru Elian și de un colectiv format din Constantin Bălan, Haralambie Chircă și Olimpia Diaconescu, volumul adună 1253 de inscripții din orașul București din intervalul cronologic 1395 – 1800. Cele mai multe inscripții sunt scrise în limba română cu caractere chirilice dar sunt și câteva inscripții în greacă, ebraică, slavonă, latină, armeană sau turco-osmană. Incripțiile sunt transcrise atât în limba în care au fost scrise cât și cu transliterarea sau traducerea în limba română cu caractere latine. Notele, comentariile și referințele bibliografice sunt scrise în limba română. Pentru multe inscripții sunt publicate și fotografii cu monumentele epigrafice prezentate. Sunt grupate în ordine alfabetică în funcție de locul descoperirii sau a locului unde se aflau în momentul citirii: biserică (cele mai multe inscripții, cca 594), cimitir, colecție privată, muzeu etc.
Volumul începe cu o scurtă introducere realizată de Alexandru Elian în care se face o istorie a epigrafiei medievale din România din secolul al XVII-lea și până la începutul secolului al XX-lea și se argumentează importanța lucrării.