Ceea ce surprinde și încîntă în Memoriile lui Sextil Pușcariu este înviorătorul aer proaspăt pe care ni-1 aduc. Marele filolog nu rememorează în miez de bâtrînețe ceea ce a fost. El își ordonează jurnalul, corespondența și vine în fața lectorului cu atmosfera epocii la care se referă. De aici o autenticitate pe care puține memorii o au. De aici o sinceritate pe care iarăși rar o întilnești.