Cercetarea de față are ca scop analiza structurală și a funcțiilor dialogului în opera dramatică românească. Lucrarea cuprinde o parte introductivă, două părți de analiză și concluzii. Capitolul introductiv prezintă aspectele teoretice și metodologice ale lucrării. Prima parte analizează nivelul verbal al textului dramatic și structura dialogului, fiind structurat în șase capitole dedicate dialogului cu replici repetate, dialogului cu replici întrerupte, dialogului cu replici narative, pseudo-dialogului, aparte-ului și monologului. Partea a doua analizează relația dintre verbal și neverbal sau invers din textul dramatic. Studiul de față reprezintă teza de doctorat a autoarei, prezentată în cadrul Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, în anul 1981.