Antologia „De la Dragoș la Cuza-Vodă: legende populare istorice românești”, alcătuită cu note și postfață de Vasile Adăscăliței, apărută în Seria „Meșterul Manole” la Editura Minerva, București, 1988, reunește o selecție amplă de texte folclorice care evocă momente, personaje și fapte din istoria românilor. Lucrarea își propune să valorifice patrimoniul narativ popular cu tematică istorică, oferind o imagine vie și accesibilă asupra modului în care trecutul a fost perceput, transmis și mitizat în conștiința colectivă.
Volumul este organizat în șapte mari secțiuni tematice, fiecare reflectând o direcție distinctă a legendei istorice românești. Prima secțiune, „Din vremea strămoșilor românilor”, cuprinde legende despre origini, figura lui Traian și formarea neamului. A doua, „Despre luptele împotriva cotropitorilor”, evocă confruntările cu tătarii, turcii și muscalii, aducând în prim-plan personaje precum Negru-Vodă, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș și Mihai Viteazul. A treia secțiune, „Despre domni drepți, viteji, apărători ai țării și poporului”, reconstituie portrete legendare ale unor conducători exemplari, între care se remarcă Mircea cel Bătrân, Matei Corvin și Cuza-Vodă. A patra parte, „Despre faptele memorabile ale unor eroi”, aduce în atenție figuri haiducești și eroice, precum Novac, Pintea Viteazul, Tudor Vladimirescu și Horia. A cincea secțiune, „Despre domni și boieri răi, hrăpăreți, îngîmfați și proști, lipsiți de însemnătate”, oferă o perspectivă critică și satirică asupra unor personaje istorice sau imaginare, ilustrând abuzurile, vanitatea și incompetența unor conducători și dregători. A șasea parte, „Despre haiduci”, continuă linia eroică, punând accent pe lupta împotriva nedreptății și pe figura haiducului ca justițiar popular. În fine, ultima secțiune, „Din legendele toponimice care cuprind unele relații istorice”, oferă explicații mitice ale unor denumiri de locuri, cetăți și sate, contribuind la înțelegerea legăturii dintre spațiu și memorie istorică.
Textele sunt însoțite de note explicative, unele preluate din sursele originale, altele redactate de editor și marcate cu mențiunea „n. ed.”. La finalul volumului se regăsesc un indice alfabetic al personalităților istorice menționate în legende și o bibliografie selectivă. Prefața oferă o justificare metodologică a selecției, subliniind interferențele dintre folclorul autentic și sursele livrești, precum și procesul prin care unele texte, deși provenite din medii intelectuale, au dobândit caracter folcloric prin circulație orală și anonimat.
