Lucrarea a servit drept suport de curs studenților de la Facultatea de Matematică, secția matematică-mecanică și are la bază experiența didactică a celor doi autori care au susținut cursuri de reologie și termodinamică. Conceptele de cinematica mediilor continuu deformabile necesare prezentării sunt introduse în capitolul 1, punându-se accentul pe mărimi, de exemplu tensorii Rivlin- Ericksen, care pot descrie din ce în ce mai exact istoria trecută. a mișcării. Sunt evidențiate și echivalentele în mici deformații sau în deformații infinitezimale ale câmpurilor tensoriale și ale vitezelor lor de variație, specifice deformațiilor finite. Capitolul 2 prezintă. cadrul constitutiv general al materialelor simple, care permite clasificarea corpurilor continuu deformabile în solide, fluide, materiale izotrope și fluide cristaline, pe baza conceptului de simetrie materială, sau izomorfism material. În capitolul 3 sunt prezentate și caracterizate constitutiv materialele de tip Rivlin -Ericksen de ordinul n în clasa materialelor de tip diferențial. Fluidele de ordinul 1 coincid cu fluidele Reiner- Rivlin (compresibile), iar cele de gradul 1, cu fluidele liniar vâscoase (fluidul Navier- Stokes). O mare extindere este dată capitolului 4, dedicat vâscometriei. Aici sunt demonstrate rezultate legate de o clasă particulară de mișcări, mișcările vâscometrice. Se demonstrează că starea de tensiune care ia naștere în fluidele (privite în clasa materialelor simple) supuse la astfel de mișcări este caracterizată prin intermediul a trei funcții scalare, numite funcții văscometrice: una de forfecare și două normale, de existența cărora este legată apariția efectelor ne-newtoniene. Tot în acest capitol se determină soluții exacte reprezentate prin mișcări vâscometrice, staționare, pentru problemele dinamice cu date la limita formulate pentru fluide. În capitolul 5 sunt prezentate materiale vâscoelastice, de tip integral, cu deformații finite și respectiv infinitezimale, caracterizate prin reprezentări de tip integral. În ultimul capitol, capitolul 6, sunt prezentate relații constitutive de tip rate (de tip diferențial), pentru cazul deformațiilor infinitezimale, care includ legi vâscoelastice, dar și legi vâscoplastice care sunt utilizate de exemplu în mecanica rocilor. La sfârșitul fiecărui capitol sunt propuse un număr de probleme, care sunt aplicații directe ale materialului prezentat, sau care pun în evidență proprietățile specifice ale diferitelor relații constitutive.
