Textele reunite în volum prezintă câteva perspective complementare asupra dezvoltării curentelor de idei în Europa de Est, din primele decenii ale secolului al XIX-lea până în perioada interbelică. O poziție centrală este ocupată, în cuprinsul lor, de problema recursului constant la istorie pentru a legitima proiecte de modernizare și a pleda, în strânsă legătură cu ele, legitimitatea unor opțiuni politice. Se arată cum fiecare familie ideologică a revendicat în folosul său istoria națională, invocată de fiecare dată pentru a conferi autoritate unei anumite interpretări a imperativelor modernizării