în lucrarea de față, fără a avea pretenția de a epuiza acest subiect, cel al fortificațiilor bisericești, încercăm o abordare istorică în timp și spațiu, strâns legată de condițiile economice, social-politice religioase și culturale ale Moldovei secolelor XVI-XVII. A fost perioada în care acest fenomen a izvorât din „aluatul creștin care a dospit ființa românească încă din albia copilăriei sale”. Nu trebuie să neglijăm faptul că Biserica românească, ca instituție, a îndeplinit, încă de la apariție, mai multe roluri: - a fost întâiul sfătuitor al voievodului; - a reprezentat legea și dreptatea în judecata domnească; - a fost mijlocitoarea păcii, - mănăstirile au fost primele vetre „de la care a radiat cultura în toate formele ei”; - a stat la baza învățământului și a promovat școala, - a păstrat modelele unităților de măsură ale statului medieval românesc; - a fost arhiva de păstrare a actelor vechi ale țării, până la Regulamentul Organic.