Volumul „Risc și vulnerabilitate: metode de evaluare aplicate în geomorfologie” de Iuliana Armaș (Editura Universității din București, 2006) abordează integrarea statisticii descriptive și inferențiale în studiile geomorfologice, cu accent pe evaluarea vulnerabilității și riscului geomorfologic. Autoarea argumentează necesitatea utilizării metodelor cantitative în analiza proceselor de modelare a reliefului și în evaluarea periculozității mediului, într-un context în care dezastrele naturale din România au evidențiat importanța unor instrumente riguroase de analiză și prognoză. Cartea se adresează în special studenților geografi, dar și tuturor celor interesați de aplicarea statisticii în studiile de mediu.
Lucrarea este structurată în patru părți majore, precedate de un cadru teoretic privind conceptele fundamentale de hazard, risc, vulnerabilitate și sensibilitate. Prima parte tratează statisticile descriptive, incluzând analize de frecvențe, tehnici grafice și indicatori numerici ai distribuțiilor. Partea a doua introduce statisticile inferențiale, prezentând teste parametrice și neparametrice, raționamentul statistic și aplicabilitatea acestora în evaluarea vulnerabilității geomorfologice. Partea a treia dezvoltă metode complexe de analiză spațială, precum metode sumative, modele bazate pe probabilități condiționate (Bayes, Dempster–Shafer) și analiza factorială. Ultima parte propune o metodologie în trei trepte pentru analiza riscului geomorfologic, incluzând evaluarea pierderilor materiale și de vieți omenești, precum și realizarea hărților de risc. Documentul include exemple practice, calcule manuale și aplicații orientate spre utilizarea programelor GIS și SPSS.
Lucrarea reprezintă o contribuție esențială în modernizarea geomorfologiei românești, oferind o metodologie riguroasă și accesibilă pentru evaluarea riscurilor naturale într-un context în care România se confruntă frecvent cu dezastre majore. Prin integrarea statisticii în analiza proceselor geomorfologice, cartea facilitează trecerea de la descriere calitativă la evaluare cantitativă, consolidând capacitatea specialiștilor de a realiza prognoze și hărți de risc necesare protecției civile. Accesibilitatea explicațiilor, echilibrul între formalism și aplicabilitate, precum și orientarea spre probleme actuale fac din această lucrare un instrument valoros pentru studenți, cercetători și practicieni implicați în gestionarea riscurilor de mediu.
