Lucrarea lui Constantin Iconomu, Opaițe greco-romane, Muzeul Regional de Arheologie Dobrogea, Constanța, 1967, reprezintă o monografie tipologică și catalog grafic dedicată unuia dintre cele mai frecvente și totodată revelatoare obiecte ale vieții cotidiene antice: opaițul. Autorul pornește de la un fond muzeal bogat, constituit prin achiziții, donații și săpături, și urmărește să ofere o sinteză necesară într-un domeniu în care, în România, studiile erau până atunci puține și fragmentare, limitate în special la descoperirile din Dacia. Lucrarea se înscrie astfel în tradiția cercetărilor internaționale privind tipologia, cronologia și iconografia opaițelor greco-romane, valorificând un material arheologic esențial pentru înțelegerea circulației bunurilor, a vieții sociale și a practicilor religioase din Antichitate.
Structura volumului este clară și funcțională, împărțită în două mari secțiuni. Prima parte oferă o prezentare tipologică și istorică a opaițelor grecești, romane și bizantine, descriind elementele constitutive ale formei ceramice (recipient, disc, bordură, cioc, toartă, fund), tehnicile de fabricație (roata olarului, tiparul cu două valve, ștampilele de atelier) și evoluția morfologică a fiecărui tip. Sunt discutate criteriile de clasificare, variantele formale, decorul, ștampilele și implicațiile lor cronologice. A doua parte constituie catalogul propriu-zis, cuprinzând 809 opaițe, grupate în funcție de tip și epocă: grecești, romane, bizantine și din bronz. Pentru fiecare piesă sunt indicate locul descoperirii, numărul de inventar, dimensiunile, caracteristicile pastei și ale arderii, descrierea formei, decorului și, acolo unde este posibil, datarea.
Importanța lucrării rezidă în caracterul ei de primă sinteză regională dedicată opaițelor din Dobrogea, punând în circulație un corpus amplu, riguros documentat și ilustrat. Monografia oferă un instrument de lucru fundamental pentru cercetarea arheologică, facilitând identificarea tipologică, stabilirea cronologiilor relative și absolute, precum și înțelegerea contextelor culturale și economice ale provinciei. Prin amploarea materialului, prin sistematizarea clară și prin atenția acordată detaliilor tehnice, studiul lui Iconomu rămâne o referință esențială pentru cercetările asupra luminii artificiale în Antichitate și pentru istoria artei și a meșteșugurilor ceramice din spațiul pontic.
