Aspecte ale evoluţiei aşezării de la Cotul Borcei (Călăraşi) în perioada 1541-1821

  • Subiect: Pe baza informaţiilor arheologice şi documentare,autorii au încercat să demonstreze că în teritoriul actual al Călăraşilor au existat începând cu neoliticul şi până la 1852, două aşezări distincte. Numele acestor aşezări pot fi descoperite în documentele vechi , fiind Crăceni (astăzi Măgureni) şi Lichireşti (unde se află astăzi centrul orăşenesc al Călăraşilor). După transformarea Brăilei în raia turcească în 1540, importanţa economică a celor două aşezări a crescut. Ele sunt folosite ca puncte de oprire pentru negustorii care se îndreaptă spre Silistra. De aceea, numele acestor aşezări apar în documente din această epocă (Crăceni, 1 iunie 1541; Lichireşti, 26 iulie 1630). Satul Lichireşti a fost cumpărat de spătarul Mihail Cantacuzino pe 13 martie 1681, donându-l mai târziu împreună cu moşia sa Mănăstirii Colţea, ctitoria sa, pentru întreţinerea spitalului mănăstirii. Aşezarea unor mesageri călare în acest loc spre sfârşitul secolului al XVII-lea a condus la schimbarea numelui din Lichireşti în Călăraşi. A doua aşezare, satul Crăceni, şi-a schimbat numele, fiind denumit după 1639 Măgureni. Ea s-a dezvoltat în strânsă legătură cu Călăraşii, al căror cartier devine în 1852. Pe baza vechilor documente, autorii descriu ocupaţiile celor două aşezări în secolele XVI-XVIII, lupta lor pentru emanciparea de sub tutela Mănăstirii şi Spitalului Colţea. Un moment semnificativ în istoria lor a fost desemnarea Călăraşilor drept loc de târg în 1732.
  • Limba de redactare: română, engleză, germană
  • Secţiunea: Istorie
  • Vezi publicația: Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos
  • Editura: Muzeul Judeţean Călăraşi
  • Loc publicare: Călăraşi
  • Anul publicaţiei: 1986
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: II; anul 1986
  • Paginaţia: 239-246
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  26 / 35   >  >|