Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

About Figurines ”en violon” within the Civilisation Gumelniţa - Karanovo VI

  • TITLU în română: Despre figurinele ”en violon” atribuite civilizaţiei Gumelniţa - Karanovo VI
  • Subiect: În publicaţiile anterioare, pentru idolii „en violon” din os din arealul gumelniţean s-au propus utilităţi dintre cele mai variate: apărătoare de braţ pentru arcaşi sau piese folosite la întinderea arcului, figurine antropomorfe de os asociate cu lumea funerară sau chiar elemente componente pentru instrumente muzicale simple. Varietatea interpretărilor propuse pentru aceste piese se explică şi prin forma atât de „geometrizată” a siluetei umane, conturul profilului reducându-se la simple linii verticale. În lipsa izvoarelor scrise, contextul arheologic în care au fost descoperite piesele constituie cel mai important indiciu privind destinaţia lor. În aşezări, piesele în discuţie apar alături de alţi idoli, funcţia lor religioasă fiind evidentă. Aceeaşi destinaţie cultică ne este sugerată de descoperirile din necropola de la Varna. Toate cele opt figurine „en violon” – şapte de os: M.1 şi una de marmură M.3 – au fost descoperite în morminte simbolice. Instrumentarul care le însoţeşte în aceste morminte (vas, împungător şi cuţit de silex), poziţia centrală în cadrul acestui grupaj, toate sugerează un scenariu în care ritualul se desfăşura în jurul piesei centrale – idolul „en violon”. Ce simboliza această siluetă umană, schematizată – o divinitate celestă, forma discoidală a capului reprezentând discul solar sau un spiritul protector, asemeni unui „daimon” / înger ? „Instrumentarul” care-l însoţeşte în context funerar poate fi asociat cu practici şamanice ? Chiar dacă răspunsul la întrebare, în stadiul actual al cercetărilor, rămâne ipotetic, totuşi, se poate afirma cu certitudine că destinaţia pieselor în discuţie depăşeşte limita ritualurilor de fertilitate. Idolii „en violon” de os pot constitui un reper cronologic, copierea aceleiaşi forme şi aceloraşi dimensiuni fiind posibilă numai pentru un interval de timp scurt. Descoperirea pieselor în discuţie în niveluri considerate anterior succesive reia în discuţie problema periodizărilor realizate numai pe baza tipologiei ceramicii, fără repere cronologice clare. Într-un studiu anterior, subliniam că relaţia de contemporaneitate parţială între fazele Gumelniţa A2 final – Gumelniţa B1 – Varna III – Cernavodă I nu trebuie considerată imposibilă, accentuarea diferenţelor regionale fiind normală într-o perioadă de bulversări şi pătrunderi răsăritene.
  • Limba de redactare: engleză
  • Vezi publicația: Peuce
  • Editura: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale
  • Loc publicare: Tulcea
  • Anul publicaţiei: 2008
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 6; anul 2008; subtitlu: Studii şi cercetări de istorie şi arheologie; serie nouă
  • Paginaţia: 7-24
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  2 / 27   >  >|