Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”

  • Subiect: «Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”» prezintă în volumul 17 din anul 2006 o secţiune concentrată pe metodologii de cercetare etnologică, în care sunt discutate tranziţiile din sfera academică românească, practica şi teoria etnologică, polemicile recente privind studiile de istorie orală, transmiterea orală a datelor folclorice în cadrul cercetării în teren, perspectivele interdisciplinare asupra cercetării prozei populare româneşti, modurile de elaborare ale glosarelor şi „locurilor” etnologice. Urmează o serie de lecturi, o dată din domeniul etnomuzicologiei unde sunt expuse teorii în legătură cu manifestarea conceptului de identitate naţională în muzică, cu evoluţia genului manea în muzica populară românească şi cu modul în care muzica a funcţionat ca factor de segregare în cultura şi societatea românească, cu notaţiile psaltice din culegerile din folclor şi felul în care au variat de la Anton Pann la George Breazul, cu utilizarea instrumentului muzical numit buhai în timpuri ancestrale şi moderne, sau cu tradiţia unui dans vechi marinăresc, „Corăgheasca”. Tot în aceeaşi serie de lecturi au fost incluse şi mici studii literare, unde sunt prezentate: perspective actuale în cercetarea folclorului calendaristic; fişa de observaţie directă ca metodă pentru cercetarea în teren a ceremonialului nupţial; aspecte ce ţin de vis în literatura japoneză precum şi o descriere a creaturii „oni” din acelaşi repertoriu; interpretări asupra datelor din jurnalul de călătorie al agronomului şi statisticianului Ion Ionescu de Brad; factori culturali din regiunea Dunării; date despre istoria Iaşiului şi moaştele Sfintei Paraschiva; viziuni asupra discursului colectivizării în noile exemple de folclor poetic; o paralelă între cântecele bătrâneşti şi parabolele evanghelice exemplificată prin balada „Uncheşeii”. O altă secţiune din acest volum se concentrează pe tradiţii şi obiceiuri, iar diferiţi autori publică lucrări în care tratează exemple de magie divinatorie contemporană („Datul cu ciubărul”), rolul moaşei în tradiţiile secolului al XX-lea, aspecte magico-rituale privind „şezătoarea (haba) sălăjeană”, manifestarea creştinismului popular la păstorii din Carpaţi, configurări cultural-identitare din zonele cu exploatări miniere neferoase, pomana sau jertfa în contextul monoteismului şi, utilizarea coloranţilor naturali în cromatica populară românească. Urmează articole din sfera antropologică, unde sunt analizate configurările spaţiului identitar urban, aspecte istorice şi folclorice în contextul integrării europene şi globalizării, condiţiile aplicării Paşaportului lingvistic EUROPASS pentru vorbitorii de limba română, aspecte multiculturale ale reprezentărilor profesionale în întreprinderile multinaţionale, răspândirea obezităţii, perspective antropologice bazate pe anchete privind sănătatea reproducerii. În continuare sunt publicate un studiu despre istroromâni – ramură a românilor care a migrat în Evul Mediu din aria de formare a poporului român spre vest şi s-a aşezat în peninsula Istria, astăzi aparţinând Croaţiei, un studiu de caz asupra operei creatorului de folclor contemporan aromân Maria Andon, un alt studiu asupra fenomenului migraţional în Belgia, apoi recenzii la lucrări etnologice publicate în România şi, informaţii privind manifestări ştiinţifice în cadrul Institutului, programe de studiu, premii, apariţii editoriale şi cărţi primite la redacţie.
  • Limba de redactare: română; engleză
  • Vezi publicația: Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”
  • Editura: Editura Academei Române
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 2006
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 17; anul 2006; subtitlu: Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”; seria Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor, Serie Nouă
  • Paginaţia: 1-362
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  1 / 1   >  >|