Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”

  • Subiect: Tomul 23 tipărit de «Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”» în 2012 este iniţiat cu o secţiune de studii, în care cercetările predominante vizează chestiunea romanităţii orientale. Sunt discutate, aşadar, poziţia României în circuitul romanităţii orientale, unitea etnică şi lingvistică a populaţiilor aromâne şi daco-române, caracteristicile comunităţilor de români din estul râului Bug (izvorăşte din Podişul Podoliei, Ucraina şi se îndreaptă spre nord, vărsându-se, pe dreapta, în Vistula, pe teritoriul Poloniei) şi din regiunea ucrainiană Transcarpatia, etnicitatea şi dinamica identităţii în cadrul comunităţilor de români din Bulgaria, conceptele „latin” (romanic) şi „nelatin” (autohton) în opera lui Lucian Blaga, textul ritualului agrar cunoscut ca „Pluguşorul” şi variaţiile sale de-a lungul ariei asociate cu romanitatea orientală, tipare magice româneşti influenţate de romanitatea orientală şi, ceremonial nupţial într-un demers comparativ ce descoperă elemente comune la românii din Timocul bulgăresc, Basarabia şi zona Olteniei. Alte articole din aceeaşi secţiune vizează paradigme contemporane, astfel sunt cercetate recuzita funerară şi modul în care aceasta configurează imaginea societăţii, documente cu mărturii ale unei românce angajată ca asistent medical pe frontul din Irak, etnicitatea şi valorificarea identităţilor culturale în Mureş, Harghita şi Covasna, documente privind deportarea aromânilor în Bărăgan. Tot aici sunt prezentate contribuţiile instituţiilor din Cluj la cercetarea culturii tradiţionale din spaţiile asociate cu romanitatea orientală, metodele de culegere şi arhivare în sistem digital elaborate în cadrul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, perspective asupra corelării factorilor reali cu narativele din filmele de artă şi etnografie , sau simboluri ale identităţii etnice în dramaturgia basarabeană. Din aceeaşi secţiune face parte şi un grupaj de articole din sfera etnomuzicologiei, în care sunt expuse condiţii preliminare pentru cercetarea muzicii tradiţionale a românilor din sud-estul Transilvaniei, rezultatele unui studiu comparativ între folclorul meglenoromânilor (una dintre cele patru ramuri ale românilor, pe lângă dacoromâni, aromâni şi istroromâni) din comuna Cerna şi folclorul dacoromân şi aromân, politica editorială a audiovizualului din Republica Moldova privind muzica tradiţională, aspecte ale utilizării instrumentelor tradiţionale româneşti în contextul multicultularizării, tendinţe culturale din repertoriul muzical popular al Basarabiei la începutul secolului al XX-lea interpretate din caietul cu note al lăutarului Costache Parno, elemente de sacru şi profan în cântecul popular italian de origine napolitană, „Santa Lucia” şi, structuri de ritm sincopat-asimetric în muzica şi dansul din teritoriile româneşti. Sunt recenzate mai departe o serie de lucrări etnografice publicate în România între 2005–2011 şi sunt adăugate informaţii din circuitul academic privind demersuri ştiinţifice, planuri de cercetare, şcoli doctorale şi altele.
  • Limba de redactare: română; engleză
  • Vezi publicația: Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”
  • Editura: Editura Academei Române
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 2012
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 23; anul 2012; Serie nouă
  • Paginaţia: 1-300
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  1 / 1   >  >|