Unificarea monetară din 1920 – 1921. Provocări, dileme şi realităţi economice

  • Subiect: După terminarea ostilităţilor militare din primul război mondial şi introducerea administraţiei româneşti în Transilvania, Bucovina şi Basarabia, în România Mare au circulat numeroase monede şi mai multe feluri de monede şi bancnote de lei (cele emise de Banca Naţională a României şi cele emise de autorităţile germane de ocupaţie prin Banca Generală pe perioada ocupaţiei), coroanele austro-ungare şi cel puţin două feluri de ruble, respectiv cele imperiale şi cele Lwow. Lucrarea de faţă ilustrează principalele provocări ale instituţiilor financiare, autorităţilor centrale şi locale de a gestiona şi administra această stare de fapt. Realizarea unei reforme monetare prin care să se realizeze unificarea monetară a fost un obiectiv semnificativ al guvernelor care s-au succedat după unirea de la 1918, dar şi a Băncii Naţionale a României. Implementarea unei astfel de reforme a avut de înfruntat numeroase obstacole, printre care instaurarea graduală a administraţiei româneşti, care s-a întins pe o perioadă lungă de timp, instabilitatea politică şi starea de război ivită atât în vest, cât şi în est. Pe lângă aceste obstacole a mai existat şi cel privind concepţiile economice ale timpului.
  • Limba de redactare: română; engleză
  • Secţiunea: Numismatics / Numismatică
  • Vezi publicația: Oltenia - Studii şi Comunicări
  • Editura: Muzeul Olteniei Craiova
  • Loc publicare: Craiova
  • Anul publicaţiei: 2019
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXVI; anul 2019; seria arheologie-istorie
  • Paginaţia: 185-193
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  14 / 31   >  >|