Volumul Meșteșuguri și artizani în Dacia romană, coordonat de Doina Benea și publicat în colecția Bibliotheca Historica et Archaeologica Universitatis Timisiensis, vol. VIII, la Editura Excelsior Art din Timișoara (2007), reunește lucrările unui simpozion organizat de Centrul de Studii de Istorie și Arheologie „Constantin Daicoviciu” al Universității de Vest. Tema centrală o constituie activitatea meșteșugarilor și artizanilor din Dacia romană în secolele II–IV d.Hr., cu accent pe producția locală, importuri și rețele comerciale.
Volumul Meșteșuguri și artizani în Dacia romană se remarcă printr-o structură tematică bine articulată, care reflectă diversitatea și complexitatea activităților economice din provincia Dacia în perioada romană. Prima parte reunește studii introductive ce oferă un cadru general asupra procesului de romanizare și organizării habitatului. Dumitru Protase analizează efectele dislocărilor autohtone asupra romanizării, în timp ce Atalia Ștefănescu descrie structura urbană și rurală a provinciei, de la orașe și pagi la viei militare. Doina Benea aduce în discuție stadiul cercetărilor arheologice privind meșteșugurile, evidențiind dificultățile metodologice și lipsa unei baze documentare solide. Urmează o secțiune dedicată exploatării resurselor subsolului, unde sunt abordate teme precum circulația caietelor de modele în atelierele de pietrărie (Mariana Crînguș-Balaci), utilizarea cadranelor solare în cetățile grecești din Dobrogea (Remus Mihai Feraru) și organizarea exploatării sării în Dacia romană (Doina Benea). Aceste contribuții evidențiază nu doar ingeniozitatea tehnică, ci și integrarea Daciei în rețelele de cunoaștere și producție ale Imperiului Roman. Secțiunea centrală a volumului este dedicată meșteșugurilor și artizanilor, cu studii detaliate despre diverse ramuri ale producției. Se remarcă cercetările asupra prelucrării plumbului (Doina Benea), ceramicii de la Potaissa (Ana Cătinaș), tiparelor ceramice (Mariana Pîslaru) și opaițelor cu ansă în formă de vultur descoperite la Tibiscum (Simona Regep-Vlășcici și Bogdan Muscalu). Alte lucrări explorează prelucrarea osului și cornului (Călin Timoc), textilelor și pielăriei (Cristina-Georgeta Alexandrescu), precum și gliptica și pietrele semiprețioase (Maria Hadijivasinca), oferind o imagine nuanțată asupra vieții cotidiene și a expresiei artistice în Dacia romană. O altă componentă importantă este cea dedicată comerțului, importurilor și activității negustorilor. Studiile semnate de Ovidiu Țentea, Marinela Trăilă Țundrea, Cătălin Balaci, Paul Dinulescu și Florian Matei Popescu analizează circulația amforelor, terra sigillata, opaițelor și echipamentelor militare, precum și originea negustorilor din provincie, pe baza surselor epigrafice. Aceste contribuții subliniază rolul Daciei ca spațiu activ în rețelele comerciale ale Imperiului Roman. Volumul se încheie cu reflecții asupra învățământului arheologic la Timișoara și cu o recenzie a lucrării The Roman Army in Hispania, realizată de Călin Timoc, care completează perspectiva asupra interacțiunii dintre structurile militare și economia provincială.
Lucrările combină surse arheologice, epigrafice și materiale muzeale, multe dintre ele inedite, oferind o imagine complexă asupra economiei și vieții cotidiene în Dacia romană.
Importanța volumului constă în faptul că deschide o direcție de cercetare interdisciplinară, integrând Dacia romană în contextul mai larg al provinciilor vestice ale Imperiului Roman. Prin contribuțiile sale, lucrarea îmbogățește baza documentară privind meșteșugurile antice și oferă un cadru de referință pentru viitoare cercetări. Este un demers valoros pentru înțelegerea dinamicii economice și culturale a provinciei Dacia, cu potențial de a inspira proiecte similare, precum inițiativa CRAFTS menționată în introducere.