„Duhul stăpânirii”, spus în limbajul bisericesc, este duhul nesăbuit de ocupare a tronului Țării Moldovei, care a pus stăpânire pe inima și mintea lui Petru Aron și a dus la uciderea domnitorului legitim al Moldovei, Bogdan al Il-lea, tatăl Slăvitului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Această faptă nelegiuită s-a săvârșit acum 560 de ani. Pofta de putere și slavă deșartă este un mare păcat, iar, dacă acesta se săvârșește prin omucidere, gravitatea lui întrece orice măsură. Numai o pocăință pe măsura gravității acestui păcat poate aduce coborârea iertării de către Dumnezeu, Cel Ce dă viață lumii. Voievodul Bogdan al II-lea a fost mare pentru strădaniile sale, pentru lupta sa de a apăra independența țării în fața năvălitorilor; el a fost mare mai ales pentru felul cum a crescut și educat pe fiul său, Ștefan, în duhul dragostei de țară și de credința strămoșească. Ocupând tronul Moldovei cu voința întregului popor. Ștefan a săvârșit lucruri pe care nimeni dintre domnitorii Moldovei nu le-a mai făcut nici înainte, nici după el. Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, a murit ca un martir, iar fiul său când s-a strămutat la lăcașurile de veci a fost plâns de toată țara, plâns chiar de natură - dealurile, văile, codrii - ca pe un părinte, cinstindu-l și numindu-l „Sfântul” Ștefan Vodă.