Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Proprietari funciari în Dobrogea romană

  • Subiect: In Moesia Inferior, acţiunea de compartimentare teritorial-administrativă, săvârşită la începutul sec. II e.n., consfinţea „de jure" o situaţie „de facto" rezultată dintr-un proces continuu, îndelungat şi original de colonizare a acestui teritoriu. Această acţiune, întreprinsă pe verticală, stabilea limitele tuturor celulelor economico-sociale ca şi raporturile lor de natură juridică şi fiscală. Una dintre cele mai răspândite forme de proprietate funciară în Dobrogea pare să fi fost cea de tip villa rustica. De momentul apariţiei „ villae-lor rusticae” se leagă începuturile romanizării provinciei, dispariţia lor a însemnat începutul unei noi etape în evoluţia romanităţii de pe aceste meleaguri. Constituirea primelor proprietăţi funciare romane poate fi stabilită cu multă cerfitudine în vremea Flavilor, numele veteranilor care au primit odată cu cetaţenia şi lotul de pământ („praedium"), rămâne mărturia cea mai sigură a acestui fenomen. Mărturiile epigriafice însă, ale proprietarilor de „ villae” se opresc în prima jumătate a sec. III p.Chr., în condiţiile dezordinei şi nesiguranţei provocate de invaziile barbare şi luptele pentru tron din Imperiu. Raportând materialul epigrafic la observaţiile arheologice efectuate dea autor, în aşezările din nordul Dobrogei, se poate avansa ideea dispariţiei „de facto” a acestui tip de proprietate după marea invazie a goţilor conduşi de Kniva (249-250).
  • Limba de redactare: română
  • Vezi publicația: Peuce
  • Editura: Muzeul Delta Dunării
  • Loc publicare: Tulcea
  • Anul publicaţiei: 1977
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: VI; anul 1977; subtitlu: Studii şi comunicări de istorie şi arheologie susţinute la cel de-al doilea colocviu, Tulcea, 2-5 iunie 1974; serie veche
  • Paginaţia: 155-161
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  14 / 34   >  >|