Dobrogea - punte de legatura între Bizanţ, Orientul Apropiat şi cultura veche românească

  • Subiect: Autorul considera că constituirea statelor feudale româneşti îşi are rădăcini încă din secolele X-XI. În secolul al X-lea se constată prin restabilirea la Dunărea de Jos a autorităţii Imperiului o adevărată explozie de materiale bizantine, procedee aplicate în construcţii etc. În acest context rolul Dobrogei este fără îndoială hotărâtor. Rezultatele cercetărilor arheologice şi epigrafice, întreprinse în această provincie în a doua jumătate a sec. XX, au pus într-o nouă lumină întreaga viaţă a acestui ţinut, în trecut. Din punct de vedere cronologic sunt identificate trei perioade în legăturile cu Imperiul Bizantin şi Orientul Apropiat. Prima se situează în sec. IV-VI, dar abia în sec. X-XIV influenţează procesul de formare a culturii româneşti. Se constată în această vreme că acea reînviere a formelor superioare de cultură bizantină, un adevărat proces de ”rebizantinizare" a lumii româneşti, are ca bază tot pământul Dobrogei cu prelungirea ei spre vest de-a lungul Dunării şi spre nord-est până la Maurocastron. Cea de a treia etapă interesantă, dar mai puţin cunoscută încă, în care Dobrogea a jucat desigur un rol important în relaţiile cu Orientul Apropiat urmează secolului al XIV-lea, când în urma frământărilor din această etapă, ea va intra în stăpânirea Imperiului otoman.
  • Limba de redactare: română
  • Vezi publicația: Peuce
  • Editura: Muzeul Delta Dunării
  • Loc publicare: Tulcea
  • Anul publicaţiei: 1977
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: VI; anul 1977; subtitlu: Studii şi comunicări de istorie şi arheologie susţinute la cel de-al doilea colocviu, Tulcea, 2-5 iunie 1974; serie veche
  • Paginaţia: 227-231
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  22 / 34   >  >|