Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Consideraţii asupra legii rurale din 1864

  • Subiect: Dezvoltarea economică şi socială a Ţărilor Române, la mijlocul secolului trecut, cerea, ca o necesitate tot mai imperioasă, schimbarea structurii relaţiilor dintre clăcaşi şi stăpânii de moşii. Problema agrară, fiind cea mai importantă şi mai arzătoare problemă internă, a fost trecută pe primul plan - spre rezolvare - de revoluţionarii paşoptişti. Astfel, masele populare săteşti din Transilvania, venind în mare număr la Adunarea convocată în zilele de 3-5 mai 1848 pe Câmpul libertăţii de la Blaj, au impus burgheziei elaborarea unui larg program de schimbări sociale. In articolul 3 al programului (cunoscut sub numele de „petiţiunea naţională"), care a fost citit în Adunarea de la Blaj de către August Treboniu Laurian, se cerea „desfiinţarea iobăgiei fără nici o dezdăunare din partea ţăranilor iobagi". Câteva zile mai târziu- la 12 mai- revoluţionarii moldoveni (C. Negri, Al. Ruso, V. Alecsandri, G. Sion, Zaharia Moldovan ş. a.), refugiaţi la Braşov, au înscris în programul lor - intitulat Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei - la loc de frunte „împroprietărirea lăcuitorilor săteni fără nici o răscumpărare din partea lor".
  • Limba de redactare: română
  • Vezi publicația: Studii şi Articole de Istorie: SAI
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 1964
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 6; anul 1964
  • Paginaţia: 115-162
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  6 / 18   >  >|