Minimal Intervention Approach in Textile Conservation Practice at the Department of Textile Conservation, The Metropolitan Museum of Art

  • Subiect: Această lucrare prezintă practicile conservării şi prezervării textilelor, cu accent pe principiul intervenţiei minime, la Muzeul Metropolitan (MMA). Lucrarea prezintă în special metodele dezvoltate în departamentul de conservare a textilelor (DTC) de la începutul formării departamentului, în anul 1973 până în prezent. Văzute prin informaţiile păstrate în arhivele muzeului de peste 100 de ani, o succintă istorie a acestor practici dezvăluie evoluţia lor şi atenţia acordată prezervării colecţiei textile. Lucrarea reflectă multiplele contribuţii aduse de conservatorii departamentului în domeniul conservării textilelor. Principiul intervenţiei minime va fi prezentat în contextul a trei grupe textile majore (materiale arheologice, tapiserii, covoare) şi va include metodele de tratament, expunere şi depozitare. Metodele de montare a textilelor practicate pe durata de patruzeci de ani de existenţă a departamentului sunt de mare importanţă şi vor fi de asemenea aduse în discuţie. Principiul minimei intervenţii în practicile de conservare a textilelor în muzeu este un subiect complex care poate fi înţeles nu numai în contextul tratamentului de conservare a unui obiect textil, dar şi din perspectiva practicilor de prezervare. Un tratament agresiv şi ireversibil, folosirea materialelor de conservare necorespunzătoare, o mânuire neatentă, expunerea şi depozitarea neadecvată, într-un mediu necontrolat adesea rezultă într-o degradare ireversibilă şi pierderea evidenţelor istorice şi a patinei caracteristice. Acumulată pe durata mai multor decade, experienţa conservatorilor şi a cercetătorilor ştiinţifici a contribuit la profunda înţelegere a trăsăturilor chimice şi fizice a textilelor şi ca urmare a necesităţilor de prezervare. Aceşti factori au determinat practicile profesionale specifice, care au fost implementate progresiv, la fel ca şi implementarea principiului minimei intervenţii. Tehnicile inovative s-au dezvoltat şi au avansat paralel cu creşterea profesiei şi au inclus tratamentul de conservare şi metodologia de montare, materialele de conservare, îngrijirea şi manipularea, conservarea preventivă şi condiţiile de mediu. În colecţia Muzeului Metropolitan, din fericire avem exemple de textile care reflectă varietatea tratamentelor şi a strategii/or de prezervare folosite de-a lungul istoriei muzeului. În multe cazuri, condiţia aceluiaşi obiect a fost periodic consemnată. În concluzie, evaluarea practicilor de conservare a textilelor consemnată în arhivele de imagine ale muzeului şi în dosarul obiectului, ne permite evaluarea acestor practici şi a impactului lor asupra condiţiei colecţiei de-a lungul anilor.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Lucrările Simpozionului: Textile de patrimoniu între conservare, restaurare şi valorificare expoziţională
  • Vezi publicația: Cibinium
  • Editura: ASTRA Museum
  • Loc publicare: Sibiu
  • Anul publicaţiei: 2014
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XIV; anul 2014
  • Paginaţia: 145-158
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  15 / 34   >  >|