Lucrarea de față este un amplu și documentat manual oferit studenților care studiază arheologia, pentru aprofundarea noțiunilor fundamentale ale disciplinei de studiu, în pregătirea viitorului specialist. specialist. Anexele care o însoțesc, planșele și bibliografia actuală și vastă permit aprofundarea tuturor domeniilor abordate în manual. pentru continua perfecționare a specialistului. Fără a fi un manual de popularizare, cartea poate fi folosită și de către publicul larg, pentru a-și îmbogăți cunoștințele despre modul de functionare a acestei științe pline de mister și spectaculos, dar care impune rigori științifice deosebite. Manualul este structurat pe trei mari capitole, care acoperă principalele direcții de manifestare a științei arheologice. Primul capitol acoperă noțiunile teoretice, vizând stabilirea definiția arheologiei, geneza sa ( evoluția de la descoperirea și colectarea de artefacte la metodele științifice de lucru), istoricul său ( etapele evolutive, personalitățile marcante ale fiecărei etape, istoricul cercetărilor în diferite părți ale globului, inclusiv România), impactul teoriilor și tehnicilor moderne asupra evoluției arheologiei, ramurile științei, clasificările după criteriul cronologic, al problematicii săpăturii arheologice și ramurile interdisciplinare ale științei. Capitolul al doilea este cel mai consistent și reprezintă o analiză a muncii de teren prezentând tehnicile de lucru utilizate în arheologie. Acest capitol reprezintă o radiografie a muncii arheologului, de la momentul preliminar al prospecțiunilor până la încheierea cercetării arheologice sistematice. Sunt prezentate și analizate cele patru metode clasice de abordare a unei cercetări arheologice: metode stratigrafică, metode tipologică, metoda comparativă și metoda cartografică. Sunt prezentate de asemenea medotele de prospecțiune de suprafață (periegheză), aeriană, satelitară, de adâncime (pedologică și geofizică) și subacvatică (sonarul, sonda maritimă și înregistrarea de imagini subacvatice). Lucrarea tratează aprofundat și noțiuni de geomorfologie și topografie. În continuare se prezintă abordarea metodelor de săpătură pornind de la cunoașterea legislației și a etapelor administrative de obținere a unei aprobări pentru efectuarea de săpături arheologice sistematice. Cartea descrie toate etapele desfășurării unei săpături arheologice, începând cu sondajul de informare și săpărura de verificare, iar în funcție de rezultatele acestora, parcurgerea următoarelor etape ale săpăturii arheologice sistematice. Un interes deosebit se acordă cunoașterii fazelor de lucru, a documentatiei aferente fiecărei faze: (I) ridicarea topografică, cartografierea, caroierea, cercetarea de suprafață; (2) tehnicile de excavare (secțiunea simplă și cumulativă, săpătura în carouri, săpătura deschisă plană): (3) principiile unei săpături arheologice stratigrafice (definirea conceptelor de strat și nivel în arheologie, legea asocierii și suprapunerii, analiza stratigrafică, matricea Harris etc.); (4) cazuri speciale de săpătură arheologică (săpătura în peșteră și în mediu subacvatic). Pentru a putea rămâne posterității rezultatele cercetării arheologice, este absolut necesară interpretarea datelor pe care le oferă, de la recoltarea materialului arheologic, a datelor grafice (tehnica desenului și tehnica fotografierii), până la recoltarea probelor pentru analizele fizico-chimice de laborator și înregistrarea datelor textuale (fișele de context, fișele obiectelor, jurnalul de săpătură etc.). Capitolul al treilea prezintă tehnicile de prelucrare a datelor obținute în urma cercetării de teren. Acest capitol al lucrării descrie metodele de datare relativă și absolută în arheologie, metodele de analiză arheologică și studiile interdisciplinare (antropologia fizică, arheozoologia. geoarheologia și arheobotanica).